România are 200 miliarde de metri cubi de gaz nevalorificat în Marea Neagră

Deși dispune de rezerve de gaz de 200 miliarde de metri cubi amplasate în Marea Neagră și estimate la 150 miliarde de euro, extracția internă este în scădere, iar România devine tot mai dependentă de Gazprom, informează MESAJ.md citând Ziarul Financiar.

Potrivit sursei citate,  în ultimii zece ani, producţia internă de gaze s-a redus cu 20%, iar firmele locale şi regiunea se uită de pe mal la o comoară blocată în Marea Neagră chiar de statul român.

Ultimele tranzacţii cu gaz pe bursa CEGH de la Viena, referinţa de preţ pentru România, s-au închis la un preţ de 72 de euro pe MWh. La această valoare, punga de gaze de 200 de miliarde de metri cubi care zace pe fundul Mării Negre poate fi evaluată la peste 150 mld. euro. Anul trecut, aceeași rezervă valora circa 20 de miliarde de euro. Aprecierea fără precedent a gazului natural nu a adus vreun beneficiu României, în contextul în care această bogăţie zace blocată de circa trei ani de zile într-un haos legislativ.

Potrivit informaţiilor publice, zona economică românească a Mării Negre ar avea rezerve de 200 de miliarde de metri cubi, cantitate care ar putea acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. Consumul aproximativ de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi. Din această pungă de gaze, circa 80 de miliarde de metri cubi sunt în blocul Neptun Deep, gestionat acum de OMV Petrom şi de Romgaz, după ce compania de stat a ajuns la un acord cu americanii de la ExxonMobil pentru preluarea participaţiei de 50% pe care aceştia o aveau în proiect.

Considerăm că gazul din Marea Neagră este soluţia pentru asigurarea independenţei energetice a României, susțin reprezentanţii OMV Petrom în raportul pentru al treilea trimestru prezentat recent la Bursă.

MESAJ.md precizează că deși gazoductul Iași-Chișinău cu o lungime de 117 km, prin care urma să fie importat gaz din România, a fost dat în exploatare în iunie 2020 acesta nu este utilizat nici până în prezent. Experții locali sunt de părere că la mijloc este poziția fermă a Gazprom care nu vrea să admită pe piață un concurent dar și incapacitatea autorităților de a tranșa această problemă.