Tomac urmărește situaţia românilor din Serbia

Europarlamentarul Eugen Tomac a declarat duminică pe pagina sa de Facebook că, în calitate de membru al Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere Uniunea Europeană - Serbia, va solicita efectuarea unei vizite oficiale de lucru în cel mai scurt timp, atât la Belgrad, cât şi în Valea Timocului, a unei delegaţii a Parlamentului European, pentru a evalua situaţia drepturilor minorităţilor din Serbia.

În urma unei vizite pe care a efectuat-o sâmbătă în Serbia, acesta şi-a exprimat ferma convingere că este absolut necesar să readucă în atenţia oficialilor europeni, dar şi a decidenţilor statului român situaţia românilor din ţara vecină.

''Le voi explica colegilor din Parlamentul European de la Bruxelles, dar şi, oficial, Comisiei Europene, de ce negocierile în relaţia cu Belgradul trebuie tratate cu mult mai multă seriozitate în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale''. ''Această problematică nu mai poate fi tratată doar ca o chestiune sensibilă. Pentru rezultate concrete, este nevoie de acţiune imediată şi hotărâtă'', scrie europarlamentarul.

Eugen Tomac a participat sâmbătă la două evenimente ale comunităţii româneşti din Valea Timocului. Primul a fost inaugurarea unui birou pentru comunitatea românească a Consiliului naţional al minorităţii naţionale române (CNMNR) în oraşul Kucevo din districtul Branicevo. Cu acest prilej, europarlamentarul a discutat cu preşedintele CNMNR din Serbia, Daniel Magdu, cu profesori, antreprenori şi alte categorii sociale provenite din rândul minorităţii româneşti despre preocupările şi aşteptările lor. Românii de aici au aceleaşi revendicări de ani de zile: educaţie în limba română, recunoaşterea cultului ortodox român şi sprijin pentru crearea de instituţii media în limba română.

Al doilea eveniment a fost Festivalul "Joc Românesc", desfăşurat în comuna Jitcoviţa, eveniment organizat în fiecare an din 2007, sub coordonarea lui Ivica Glisic, preşedintele Forumului European pentru Istorie şi Cultură, filiala Serbia, o manifestare ce dovedeşte că identitatea culturală autentică a românilor din această regiune este puternic legată de tradiţii: port, cântec şi dans popular, pe care le transmit din generaţie în generaţie cu foarte multă grijă. Pentru prima dată, ediţia din acest an a fost organizată cu sprijinul Consiliului naţional al minorităţii naţionale române din Serbia.