Grupul de la Vișegrad cere UE mai multă flexibilitate pentru renunțarea la energia rusească

Slovacia și Ungaria solicită Comisiei Europene finanțare suplimentară și flexibilitate în aplicarea planului de eliminare treptată a importurilor de gaze rusești până în 2027. Cele două state invocă dependența de rutele tradiționale de aprovizionare și costurile ridicate necesare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice alternative.

Potrivit Euronews, autoritățile de la Bratislava și Budapesta cer ca particularitățile Europei Centrale să fie luate în considerare la alocarea fondurilor europene și la elaborarea următorului buget multianual al Uniunii Europene.

Viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, a declarat că țara sa dorește să discute cu Bruxelles-ul despre posibilitatea finanțării extinderii infrastructurii de petrol și gaze în regiunea Grupului de la Vișegrad. Declarația a fost făcută la Bratislava, în cadrul unei conferințe de presă la care a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen.

Slovacia avertizează că, odată cu încetarea livrărilor de energie rusească spre Europa Centrală, planificată pentru 2027, țara riscă să devină, alături de Ungaria, un punct terminal al rutelor de aprovizionare. Autoritățile susțin că adaptarea infrastructurii la noile surse de energie necesită investiții suplimentare.

Solicitările vin în contextul creșterii prețurilor la energie și al presiunii asupra consumatorilor și industriei. La summitul Consiliului European din 15–16 octombrie, cele patru state ale Grupului de la Vișegrad — Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia — au cerut reanalizarea măsurilor menite să reducă facturile la electricitate.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a recunoscut dificultățile cu care se confruntă populația din Europa Centrală și a pledat pentru măsuri punctuale și temporare de sprijin, fără abandonarea obiectivului european de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.

Oficialul a subliniat că, deși desprinderea de aprovizionarea rusească reprezintă un pas pozitiv, Europa rămâne expusă fluctuațiilor pieței globale, inclusiv efectelor conflictelor din Orientul Mijlociu.

Potrivit organizației de analiză energetică Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile înregistrate înaintea crizei. Guvernele din regiune susțin că scumpirile afectează competitivitatea industriilor și capacitatea acestora de a investi în electrificare.

Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, contestă planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat justiția europeană. Slovacia s-a alăturat ulterior demersului, argumentând că renunțarea la energia rusească ar putea plasa industria sa într-un dezavantaj competitiv față de companiile din alte state membre.

O primă decizie în acest litigiu este așteptată în următoarele luni.