Lupta împotriva foametei stagnează la nivel mondial: Africa subsahariană, cea mai afectată regiune

Progresele în combaterea foametei au stagnat la nivel mondial, iar situația din Africa subsahariană s-a înrăutățit începând cu 2018. Șapte dintre cele opt țări în care nivelul foametei este considerat alarmant se află în această regiune, potrivit unor rapoarte publicate înaintea Zilei Mondiale a Alimentației, marcată pe 16 octombrie.

Indicele Global al Foametei, publicat de organizația germană Welthungerhilfe și două organizații partenere, a înregistrat o creștere față de 2018. Este prima deteriorare de acest fel de la începutul monitorizării, în anul 2000. Nivelul foametei s-a agravat în 32 de țări, în timp ce alte 20 au înregistrat progrese minime.

Indicele evaluează situația în funcție de subnutriție, malnutriția copiilor și mortalitatea infantilă. Cele mai grave trei crize alimentare acute din lume au fost, de asemenea, localizate în Africa subsahariană.

Potrivit unei analize realizate de organizația Action Against Hunger, aproximativ 266 de milioane de persoane din 47 de țări și teritorii s-au confruntat cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută în 2025. Două treimi dintre acestea locuiau în doar 10 țări.

Conflictele armate au reprezentat principala cauză a crizelor alimentare, prin strămutarea populației și distrugerea mijloacelor de subzistență. Secetele, inundațiile și prețurile ridicate la alimente au agravat situația.

În același timp, finanțarea asistenței alimentare umanitare în regiunile afectate de crize a scăzut cu 59% între 2022 și 2025, potrivit Action Against Hunger. Reducerea fondurilor a dus la restrângerea programelor de sprijin și a îngreunat monitorizarea crizelor alimentare.

Datele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) indică totuși o ușoară scădere a foametei cronice la nivel mondial, numărul persoanelor afectate ajungând la 645 de milioane în 2025. Această estimare utilizează însă un indicator diferit de cel aplicat pentru evaluarea insecurității alimentare acute.

Rapoartele evidențiază astfel persistența crizei alimentare globale, în special în regiunile afectate de conflicte, fenomene climatice extreme și reducerea sprijinului umanitar.