UE se pregătește pentru un atac hibrid cu victime: diplomații discută în secret cum ar reacționa Europa

Uniunea Europeană își intensifică pregătirile pentru scenariul unui atac hibrid de amploare care ar putea provoca moartea mai multor cetățeni europeni. Potrivit POLITICO, citat de Mediafax, ambasadorii celor 27 de state membre discută în reuniuni restrânse despre modul în care blocul comunitar ar trebui să reacționeze la o astfel de criză.

Discuțiile au devenit mai intense după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig. Reuniunile ambasadorilor au avut loc într-un format confidențial, fără telefoane și fără asistenți, pentru a analiza scenarii care până acum erau considerate mai puțin probabile.

Planurile europene vizează inclusiv trimiterea unor echipe de intervenție de urgență, mobilizarea unor fonduri pentru statul afectat și coordonarea mesajelor publice ale instituțiilor europene în timpul unei eventuale crize.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav. Din păcate, Leipzig ne-a arătat că un incident foarte grav, ceva care să provoace victime multiple, nu poate fi exclus”, a declarat un diplomat european de rang înalt.

Un alt oficial european a avertizat că riscul unor victime nu mai poate fi ignorat în contextul intensificării acțiunilor atribuite Rusiei.

„Mai devreme sau mai târziu vor exista victime. Este pur și simplu un noroc că nu au existat până acum”, a spus oficialul.

În ultimii ani, statele UE au raportat o serie de incidente pe care le-au asociat amenințărilor hibride, de la atacuri cibernetice și tentative de sabotaj până la incendii suspecte și încălcări ale spațiului aerian.

Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a declarat că folosirea unor instrumente tot mai periculoase pentru testarea capacității de reacție a statelor europene crește riscul ca asemenea operațiuni să provoace, în cele din urmă, victime.

Un atac soldat cu moartea unor cetățeni ai unui stat UE sau NATO ar putea genera o presiune semnificativă asupra celor două organizații pentru adoptarea unor măsuri de răspuns.

În paralel, în interiorul UE există dispute privind amploarea rolului pe care Bruxelles-ul ar trebui să îl aibă în domeniul securității. Unele capitale se tem că noile inițiative europene ar putea ajunge să dubleze atribuțiile NATO.

O altă problemă este reprezentată de comunicațiile securizate ale UE și riscul ca informații sensibile să ajungă în afara cadrului în care sunt discutate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un „protocol de securitate pentru situații de urgență”, care ar urma să faciliteze coordonarea statelor membre în cazul unei crize majore.

Propunerea este așteptată să fie inclusă în noua Strategie Europeană de Securitate, care ar urma să fie prezentată la începutul lunii noiembrie. Unele state membre rămân însă prudente, considerând că UE dispune deja de mecanisme pentru gestionarea situațiilor de criză și că noi structuri ar putea îngreuna procesul decizional.