Șefa FMI avertizează: energia scumpă, datoria publică și boom-ul AI pun presiune pe economia mondială

Economia mondială se confruntă cu riscuri tot mai mari generate de prețurile ridicate la energie, nivelul record al datoriei publice și investițiile masive în inteligența artificială (AI), a avertizat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva.

Într-un discurs susținut înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Bangkok, Georgieva a declarat că economia globală este influențată simultan de două forțe opuse: un șoc negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, și un șoc pozitiv al cererii, alimentat de dezvoltarea inteligenței artificiale.

Potrivit șefei FMI, efectele acestor evoluții sunt distribuite inegal între țări, iar boom-ul investițiilor în AI ocolește numeroase economii.

Noile prognoze ale FMI urmează să fie prezentate la reuniunile de la Bangkok și vor indica revizuiri în jos mai pronunțate pentru țările afectate de război. Printre acestea se află Ucraina, unde infrastructura civilă și economică a suferit distrugeri importante, precum și statele din zona Golfului, afectate de atacurile iraniene și de reducerea exporturilor de energie.

FMI estima în iulie o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și anticipa un avans de 3,4% în 2027. Georgieva nu a precizat dacă aceste estimări vor fi modificate în noul raport „World Economic Outlook”.

Șefa FMI a avertizat însă că energia scumpă ar putea continua să afecteze economia globală chiar și în cazul unei încheieri rapide a conflictului din Golf. Prețul petrolului se menține în jurul nivelului de 100 de dolari pe baril, iar problemele din sectorul rafinării au majorat suplimentar costurile produselor petroliere, inclusiv ale motorinei.

Un alt risc major este reprezentat de creșterea datoriei publice. Potrivit FMI, aceasta a ajuns la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial și este estimată să depășească 100% din PIB înainte de 2030.

Georgieva a susținut că guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe accelerarea creșterii economice pentru a-și rezolva problemele fiscale. În economiile dezvoltate cu niveluri ridicate ale datoriei, FMI pledează pentru planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu și, în unele cazuri, pentru măsuri fiscale imediate.

În același timp, presiunile inflaționiste persistă după mai bine de cinci ani de inflație peste țintele stabilite de băncile centrale. Printre factorii care mențin presiunile asupra prețurilor se numără energia și alimentele, tarifele comerciale, cheltuielile mai mari pentru apărare, costurile serviciului datoriei și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

Georgieva a indicat că, în multe țări, ar putea fi necesară o orientare prudentă către o politică monetară mai restrictivă. Ea a apreciat drept „extrem de adecvate” majorările de dobândă efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.

Șefa FMI a atras atenția și asupra riscurilor financiare asociate boom-ului investițional în AI. Investițiile în acest sector, raportate la PIB, ar putea ajunge să depășească nivelurile înregistrate în trecut în domenii precum căile ferate, rețelele electrice sau infrastructura de telecomunicații.

Potrivit Georgieva, concentrarea tot mai mare a capitalului și a activității economice în jurul companiilor de AI exercită presiuni asupra acestora pentru a demonstra creșteri rapide ale productivității și profiturilor, care să justifice evaluările ridicate de pe piețe. În cazul în care așteptările investitorilor nu vor fi confirmate, dezamăgirea pieței s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare”.