Criza penitenciarelor se adâncește în Europa: Marea Britanie eliberează mai devreme mii de deținuți, iar România se confruntă cu supraaglomerarea

Sistemele penitenciare europene sunt supuse unei presiuni tot mai mari, iar Marea Britanie a ajuns să modifice regulile privind eliberarea unor categorii de condamnați, pentru a evita atingerea capacității maxime a închisorilor.

În Anglia și Țara Galilor, penitenciarele funcționau în luna august la aproximativ 97-98% din capacitate. Autoritățile estimează că, în lipsa unor măsuri urgente, sistemul ar putea ajunge la capacitate maximă în noiembrie.

Noile reguli permit adulților condamnați pentru infracțiuni mai puțin grave să fie eliberați după executarea unei treimi din pedeapsă, față de 40% sau jumătate, în funcție de categoria de infracțiune, potrivit CNN. Pentru alte categorii de condamnați, pragul a fost redus de la două treimi la jumătate din pedeapsă.

Eliberarea se face sub supraveghere în comunitate, iar persoanele condamnate pentru cele mai grave infracțiuni sunt excluse de la aceste modificări. Ulterior, autoritățile britanice au introdus și alte excluderi, inclusiv pentru anumite infracțiuni grave.

Măsurile au provocat reacții din partea organizațiilor care reprezintă victimele infracțiunilor. Unele familii ale victimelor au criticat posibilitatea ca anumite persoane condamnate să fie puse mai devreme în libertate.

Problemele sistemului britanic nu țin însă doar de numărul deținuților. Penitenciarele se confruntă și cu deficit de personal, în timp ce serviciile de probațiune sunt supuse unei presiuni tot mai mari. Guvernul britanic a anunțat investiții de 700 de milioane de lire sterline pentru serviciul de probațiune și recrutarea a mii de angajați.

România se află și ea aproape de limita capacității

Problema supraaglomerării nu este însă specifică Marii Britanii. Cele mai recente statistici comparabile ale Consiliului Europei, publicate în mai 2026 și bazate pe situația din 31 ianuarie 2025, indică peste 1,1 milioane de persoane private de libertate în cele 51 de sisteme penitenciare analizate.

La nivel european, media era de 95,2 deținuți la 100 de locuri disponibile. Diferențele dintre state sunt însă considerabile. Franța și Turcia înregistrau câte 131 deținuți la 100 de locuri, Croația 123, Italia 121, Ungaria 115, Belgia 114, iar Irlanda 112.

România avea 100 de deținuți la 100 de locuri și era inclusă în categoria sistemelor care funcționau la capacitate maximă sau aproape de aceasta. În aceeași statistică, Anglia și Țara Galilor aveau 96 de deținuți la 100 de locuri.

O situație și mai dificilă a fost constatată în România de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii. Într-un raport publicat în septembrie 2026, instituția a arătat că, în perioada vizitei analizate, penitenciarele românești funcționau la 119,5% din capacitate. La penitenciarele din Iași și Botoșani, gradul de ocupare ajungea la 140%, respectiv 130%.

Raportul mai arată că populația penitenciară din România a crescut cu 20% începând din 2020. În unele celule supraaglomerate, persoanele private de libertate dispuneau de doar 2-3 metri pătrați fiecare, în condițiile în care Comitetul recomandă asigurarea unui spațiu de cel puțin 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.

Datele arată astfel că presiunea asupra sistemelor penitenciare reprezintă o problemă la nivel european, însă amploarea fenomenului diferă semnificativ de la un stat la altul. În unele țări, supraaglomerarea a depășit deja capacitatea oficială, în timp ce alte sisteme funcționează aproape de limita disponibilă.