Tinerii români, printre cei mai afectați de locuințele supraaglomerate din UE: șase din zece trăiesc în spații aglomerate

Șase din zece tineri din România cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării supraaglomerate, România înregistrând cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În 2025, rata de supraaglomerare în rândul tinerilor din Uniunea Europeană a ajuns la 26,9%, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2024. Nivelul este cu 10,1 puncte procentuale peste rata înregistrată pentru întreaga populație a Uniunii Europene.

România a avut cea mai ridicată rată de supraaglomerare în rândul tinerilor, de 60,4%. Țara noastră este urmată de Letonia, cu 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%. În alte șase state membre, rata a depășit 40%.

La polul opus s-au aflat Cipru, Irlanda, Malta și Țările de Jos, singurele state membre în care mai puțin de 10% dintre tineri locuiau în gospodării supraaglomerate.

În România, diferența dintre rata de supraaglomerare în rândul tinerilor și cea înregistrată pentru întreaga populație a fost de 20 de puncte procentuale. Diferențe și mai mari au fost consemnate în Bulgaria, de 20,3 puncte procentuale, și Grecia, de 20,1 puncte procentuale.

Cei mai afectați sunt adolescenții

În statele cu rate ridicate de supraaglomerare, cei mai afectați sunt tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani.

În România, 65,5% dintre tinerii din această categorie de vârstă locuiau în 2025 în gospodării supraaglomerate. În Letonia, Bulgaria, Croația, Lituania și Grecia, cel puțin jumătate dintre tinerii cu vârste între 15 și 19 ani se aflau în aceeași situație.

În alte state membre, situația diferă. În Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Malta, Slovacia, Germania și Țările de Jos, cele mai ridicate rate de supraaglomerare au fost înregistrate în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 24 de ani.

Tinerii europeni pleacă din casa părinților, în medie, la 26,3 ani

Datele Eurostat arată și că, în 2025, tinerii din Uniunea Europeană au părăsit în medie locuința părintească la vârsta de 26,3 ani.

Cele mai mari vârste medii au fost înregistrate în Croația, de 31,5 ani, Slovacia și Grecia, cu câte 30,9 ani, precum și în Spania și Italia, cu câte 30,2 ani.

La polul opus s-au situat Finlanda, unde tinerii au plecat din casa părinților, în medie, la 21,3 ani, Danemarca – 21,8 ani, și Estonia și Lituania – câte 22,7 ani.

În România, vârsta medie la care tinerii au părăsit locuința părintească a fost de 27,4 ani.

România, printre statele cu cea mai redusă ocupare în rândul tinerilor

Un alt indicator evidențiat de Eurostat este rata de ocupare a tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani. La nivelul Uniunii Europene, aceasta a fost de 65,5% în 2025.

Datele arată o asociere între momentul părăsirii locuinței părintești și participarea tinerilor pe piața muncii. În statele în care tinerii pleacă mai devreme de acasă, precum Țările de Jos, Danemarca și Germania, ponderea celor care au un venit din muncă tinde să fie mai ridicată.

În România, puțin peste jumătate dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani erau angajați în 2025. Doar Italia a înregistrat o rată de ocupare mai redusă decât România în rândul tinerilor.