România mută securitatea Mării Negre la un nou nivel: Constanța și Varna, în centrul unui hub european

România, Bulgaria și Turcia își extind cooperarea pentru securitatea Mării Negre și protejarea infrastructurii critice, în timp ce Bucureștiul pregătește, împreună cu Sofia, un hub european de securitate maritimă cu centre la Constanța și Varna.

Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a prezentat noile direcții de cooperare într-o conferință de presă susținută în marja Adunării Generale a ONU și a subliniat că NATO rămâne principala structură de apărare pentru România.

„NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm”, a declarat Oana Țoiu, explicând că inițiativele europene trebuie să fie complementare Alianței Nord-Atlantice.

România, Bulgaria și Turcia desfășoară deja activități comune de deminare în Marea Neagră, în cadrul cooperării NATO. Potrivit ministrului, colaborarea dintre cele trei state a intrat într-o etapă nouă după summitul NATO de la Ankara, unde a fost convenită extinderea cooperării, inclusiv pentru protejarea infrastructurii critice.

„Este nevoie și de un efort comun în Uniunea Europeană, pentru că nu toate statele membre ale Uniunii Europene sunt și state membre în NATO”, a explicat Țoiu.

Ministrul român a subliniat, de asemenea, importanța cooperării cu celelalte state din regiune, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, ea a arătat că securitatea și situația comercială a țării sunt legate indirect de securitatea Mării Negre.

Un rol important îl are și Ucraina, care desfășoară propriile operațiuni de deminare în Marea Neagră. Oana Țoiu a menționat și participarea unor state precum Canada și Marea Britanie la activitățile de formare și cooperare maritimă.

În paralel, România și Bulgaria au finalizat negocierile pentru amplasarea unui hub european de securitate maritimă la Constanța și Varna.

„Am finalizat negocierile cu Bulgaria și am informat instituțiile, Comisia Europeană, privind plasarea acestui hub de securitate maritimă la Constanța și la Varna”, a declarat ministrul.

Discuțiile au vizat inclusiv distribuirea responsabilităților, mecanismul de guvernanță și platforma prin care noua structură va coopera cu instituțiile europene și NATO. Bucureștiul consideră important și schimbul de informații cu Turcia, care nu este membră a Uniunii Europene, dar are un rol important în securitatea Mării Negre.

România susține și includerea proiectului în viitoarele linii de finanțare ale bugetului multianual al Uniunii Europene.

Pe lângă securitatea maritimă, Bucureștiul urmărește consolidarea răspunsului NATO și al UE la amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice.

Potrivit Oanei Țoiu, România a susținut în cadrul NATO consolidarea coordonării pentru răspunsul la astfel de amenințări. Ministrul a menționat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a inclus amenințările hibride printre problemele importante pentru pregătirea Alianței în domeniul apărării.

La nivel european, România susține utilizarea instrumentelor diplomatice și a sancțiunilor. Țoiu a anunțat că Bucureștiul a propus, pentru prima dată, includerea pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene a unor persoane identificate drept autori ai unor atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice din România.

Astfel, strategia prezentată de București are două componente: consolidarea securității fizice în Marea Neagră, prin deminare și protejarea infrastructurii critice, și dezvoltarea unui răspuns coordonat la amenințările hibride și atacurile cibernetice.

În acest mecanism, România urmărește să combine cooperarea regională cu Bulgaria, Turcia, Ucraina și Republica Moldova cu instrumentele NATO și ale Uniunii Europene.