Bulgaria şi România vor să construiască 2 hidrocentrale pe Dunăre în 30 de ani

Bulgaria şi România au de gând să construiască, în următorii 30 de ani, două hidrocentrale pe Dunăre, conform unor publicaţii din ţara vecină. Una va fi lângă Turnu Măgurele, în timp ce a doua ar urma să fie la Silistra.

Strategia de dezvoltare a energiei până în anul 2053 a ministrului bulgar al energiei, Rosen Hristov, prevede două hidrocentrale pe Dunăre, a aflat ziarul 24Chasa. Documentul a fost prezentat oficial marți.

Prima centrală, care va avea o capacitate de 840 MW și va fi lângă Nicopole - Turnu Măgurele, are făcute studii și o evaluare. De asemenea, au avut loc întâlniri cu ministrul energiei din România. Luna viitoare, între cele două țări va fi semnat un memorandum pentru proiect, iar construcția acestuia va dura cel puțin cinci-șase ani. Potrivit lui Hristov, această centrală va fi foarte eficientă, deoarece va funcționa cu o capacitate mare. Împreună cu hidrocentrala se va construi un alt pod peste Dunăre între România și Bulgaria.

Cea de-a doua centrală este prevăzută să fie la Silistra, dar acolo abia a început realizarea studiilor. Noua strategie energetică prevede, de asemenea, și continuare mega-proiectului din satul Gorna Arda. Proiectul a fost dezghețat în 1998, un an mai târziu s-a făcut și prima săpătură. După falimentul Ceylan Holding, care a fost menționat de partea turcă ca participant, la sfârșitul anului 2008, compania austriacă EVN și Alpine Bau au cumpărat acțiunile. În septembrie 2009, Compania Hidroenergetică „Gorna Arda” a fost desemnată ca investitor. În 2010, a fost semnat un acord de acționariat între Holdingul Energetic Bulgar și EVN, austriecii deținând 70% din societatea mixtă. Potrivit proiectului, trebuiau să fie construite trei baraje cu câte o hidrocentrală cu o capacitate de 170 MW. Totuși, în februarie 2017, austriecii au înghețat proiectul. În prezent, Hristov susține că EVN vrea să iasă din proiect și vor fi înlocuiți de stat sau va fi căutat un alt investitor.

"Ne bazăm pe tehnologii verzi, dar avem nevoie de capacităţi de bază"

Documentul prevede, de asemenea, 4 noi blocuri nucleare - două la amplasamentul din Belene și două la Centrala Nucleară Kozlodui. „Întrebarea este dacă să folosim echipamentul actual sau să îl vindem. Dar analizele noastre de consum arată că este nevoie de astfel de capacități. Pentru că ne bazăm foarte mult pe tehnologii verzi, dar avem nevoie de capacități de bază, precum și de capacități de stocare a energiei electrice”, subliniază Hristov.

Legat de centralele pe cărbune, acestea sunt programate să fie închise treptat - în 2030, 2035 și, respectiv, 2038. La fel se va întâmpla și cu minele. Terenurile de la mina „Marița-est” vor fi oferite spre reabilitare investitorilor, dar încă nu sunt solicitanți. Potrivit ministrului, s-ar realiza o restabilire dacă acolo s-ar construi capacități mari de fotovoltaice.

În domeniul gazelor naturale, strategia prevede o creștere a capacității interconectorului de gaze Bulgaria-Grecia de la 3 la 5 miliarde de metri cubi.

În transportul energiei electrice va fi mărită capacitatea liniilor de transport cu Turcia, precum și un coridor pentru transportul energiei electrice prin România și Slovacia către Ungaria.

O reducere a consumului de energie electrică de către consumatorii casnici este de așteptat datorită lucrărilor de reabilitare. Se așteaptă o creștere a consumului în industrie, deoarece tot mai multe întreprinderi au renunțat la gazul natural și trec la energia electrică.

Pentru producția de hidrogen, care se așteaptă să înlocuiască treptat gazul, va fi nevoie de asemenea de o capacitate suplimentară pentru producția de energie. Al treilea segment care va duce la un consum mai mare de energie electrică este electrificarea transportului. Am făcut analize cât crește consumul, pentru a răspunde cererii, spune ministrul.

Rosen Hristov a invitat marți toate părțile interesate - angajatori, sindicate, parlamentari, reprezentanți ai afacerilor din energie, la discuția despre proiectul de strategie energetică. Ministrul crede că trebuie să se ajungă neapărat la un acord cu privire la ceea ce se va face în următorii 30 de ani, pentru că proiectele energetice sunt pe termen lung și au nevoie de continuitate. Și dă un exemplu - dacă nu se va construi Centrala Nucleară Belene, cu ce vor fi înlocuite aceste capacități, scrie Rador.