Rezervaţia "Codrii" la 50 de ani: Realizări şi perspective

Pe 27 septembrie  se împlinesc 50 de ani de la înființarea  Rezervaţiei  „CODRII”. Cu această ocazie, Rezervația a găzduit simpozionul științific internațional cu genericul „Conservarea diversității biologice – o șansă pentru remedierea ecosistemelor”. Evenimentul a fost organizat în format on-line și a reunit reprezentanți ai mediului academic, oficiali ai Ministerului Mediului, reprezentanți ai societății civile și ai instituțiilor responsabile de protecția mediului, notează MESAJ.MD.

În cadrul evenimentului s-a vorbit despre activitatea științifică a rezervației, cercetările științifice asupra factorilor biotici și abiotici, realizate de-a lungul anilor, pe teritoriul Rezervației „Codrii”, despre dinamica structurii arboretelor din cadrul rezervației, în perioada ultimilor 40 de ani, dar și despre provocările cu care se confruntă rezervațiile științifice din Republica Moldova.

Directorul interimar al Rezervației Naturale "Codrii", Iurie Cioară, a menționat amploarea cercetărilor efectuate în rezervație, menționând că: „suprafața rezervației ocupă o treime din teritoriul Moldovei, însă cea mai atractivă parte se consideră zona centrală. Aprecierea internațională clasează landșaftul ca un depozit al genofondului pădurilor central europene. În cei 50 de ani de activitate, sub auspiciile Rezervației naturale „Codrii” s-au realizat cercetări științifice asupra factorilor biotici și abiotici, au fost inițiate și cercetări faunistice, în urma cărora s-a înregistrat 529 specii de nevertebrate, 7 specii de peşti, 7 specii de amfibii, 7 specii de reptile,  145 specii de păsări şi 43 specii de mamifere. În rezervație, sunt luate sub protecţie circa 1000 specii de plante, 10 specii de amfibii şi peste 10 mii specii de insecte. Concomitent cu cercetările ştiinţifice a fost fortifică şi baza materială a rezervaţiei, fiind amenajate laboratoare şi o bibliotecă care în prezent deține peste 10 mii de exemplare de cărţi de literatură ştiinţifică. În anul 2004 a fost deschis Muzeul Naţional al Naturii, ce dispune, în prezent de peste 500 de exponate: mamifere, păsări, amfibii, reptile şi insecte, și este vizitat anual de circa 3000 vizitatori atât din țară cât și de peste hotare.

Totodată, directorul a subliniat principalele provocări cu care se confruntă rezervația, făcând referire la nerespectarea prevederilor Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat privind statutul rezervației și mecanismul de finanțare.

„Prin acest eveniment marcăm 50 de ani, de la crearea primei rezervații naturale din țara noastră, cu statut de unitate științifică. Rolul ei este de a conserva tipurile de păduri caracteristice pentru Podişul Central al Moldovei și de a proteja vegetația silvică (păduri de gorun, carpen, frasin, stejar, fag). Aici pot fi admirate plante ce au ajuns la noi încă din epoca glaciară, putem studia tot soiul de păsări, mamifere. Este  un adevărat depozit al genofondului pădurilor, ce se întinde pe o suprafaţă de 5 177 ha şi care reprezintă un fenomen național unic – Codrii Moldovei, o bază materială şi intelectuală, imagine bine conturată, cunoscută în ţară şi peste hotare şi ar putea servi drept nucleul unui viitor parc naţional. Avem obligativitatea de a   conserva diversitatea floristică și faunistică din cadrul rezervației și de a promova acțiuni de educație ecologică”, a menționat în cadrul evenimentului, Secretarul de Stat al Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

În cadrul simpozionului s-a vorbit despre parcul dendrologic, amplasat pe o suprafață de  7 ha în rezervație și unde au fost plantați circa 150 specii şi forme de arbori şi arbuşti; despre Atelierele de Botanică şi Zoologie amenajate pentru desfășurarea     conferinţelor ştiinţifice, lucrărilor practice pentru elevi, studenţi și masteranzi.

 Rezervația naturală „Codrii”, a fost creată în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri al R.S.S. Moldovenești nr. 310 din 27 septembrie 1971, la insistența oamenilor de știință și Mișcării de Ocrotire a Naturii, având scopul  protejării în stare naturală a landşaftului silvic tipic din partea centrală a Moldovei pe o suprafaţă de 2740 ha, inclusiv o zonă strict protejată de 723 ha.  În anul 2014, în cadrul proiectul „Crearea unui centru ştiinţifico-practic de studiu al biodiversităţii în Zona Codrilor Centrali”, finanțat din Fondul Ecologic Național,  a fost achiziționat utilajul necesar pentru buna funcționare a laboratoarelor, iar în anul 2020, cu resurse financiare din Fondul Ecologic Național a fost creat și amenajat un scuar, și a fost denumit în numele doctorului habilitat, inginer în silvicultură Alexei Palancean. Scuarul se întinde pe o suprafață de 0,7 ha, în care au fost plantați peste 60 specii de plante decorative.