Palanca: Turismul rural pluteşte în aer

Ce poți face într-un sat din Moldova, situat la o margine de țară? Nimic, ar spune unii. Totul, spun cei de la Palanca, unde proprietarii de pensiuni și angajații acestora, apicultorii, pescarii și agricultorii din sat știu să ofere servicii de ospitalitate turiștilor, astfel ca vacanța acestora să fie cu adevărat memorabilă, iar ei să își asigure un trai decent acasă.

Situat pe malul Nistrului, la frontiera cu Ucraina, satul Palanca are o populație de aproape două mii de locuitori. Așa cum Palanca se află la doar 52 km de orașul-port Odesa din Ucraina și la doar 14 km de renumita vinărie Et Cetera, atracțiile de vizitat din localitățile învecinate, traseul bun și rapiditatea cu care poate fi traversată frontiera* fac ca cererea de cazare și servicii de agrement să crească mult în această zonă atât din partea moldovenilor, cât și a ucrainenilor sau altor turiști din străinătate, notează MESAJ.MD.

Astfel, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Guvernul Elveției susțin dezvoltarea turismului local, prin dezvoltarea a trei agro-pensiuni, a complexului „Cămările mierii” și a unei afaceri de producere a uleiului de cătină, dar și amenajarea locurilor de acces, popasurilor și a unei belvedere a râului Nistru.

„Casa veche” cu investiții noi

Zaharia și Tatiana Aramă sunt acum proprietarii Pensiunii „Casa Veche” din Palanca, după șase ani de muncă pe vase de croazieră în străinătate și alți 15 ani reveniți în Moldova, în care și-au încercat forțele în mai multe domenii.

Ei spun cu mândrie că aceasta este prima afacere care le aparține în totalitate, investind toate economiile în ea. Cu sprijinul Guvernului Elveției și PNUD, vor amenaja zona în care turiștii își vor putea amenaja singuri masa.

„Este foarte interesant să faci turism acasă, dar deloc ușor. Noi îi deservim cu mare plăcere pe oaspeții noștri. Apreciem tot mai mult Moldova și oamenii care fac turism acasă”, spune Zaharia Aramă.

Pensiunea „Casa Veche” este situată la o margine de sat, oferind o priveliște spectaculoasă a Nistrului.

Oaspeții se pot caza în case acoperite cu oale sau stuf, unde pot savura răcoarea pereților din lut, dar și zeama și alte bucate specifice locului. Pensiunea dispune deocamdată de 12 locuri de cazare și altele patru urmează a fi amenajate.

La „Curtea Porumbeilor”, 500 păsări sunt la ele acasă

Victor și Irina Covalenco au decis să lase munca în Italia și să revină acasă. Acum dețin cea mai mare colecție de porumbei din țară, iar pensiunea pe care au dezvoltat-o în apropiere de Nistru au numit-o „Curtea Porumbeilor”. Victor dădăcește peste 500 de hulubi din opt specii, cele mai capricioase fiind cele decorative cu pene și colorit specific. Pentru el este un hobby deloc ieftin, însă care îi aduce multă satisfacție:

„Cele mai frumoase, dar și capricioase specii se înmulțesc cel mai greu. De cele mai multe ori, ca să salvez puii, îi hrănesc cu pipeta. Nepoțica mă întrebă dacă acolo este grădinița mea. Orice vizită la hulubi e ca o sesiune de terapie”, glumește Victor.

Grație suportului oferit de Guvernul Elveției și PNUD, Victor a construit spații noi pentru păsări, precum și un foișor.

Victor poate povesti la nesfârșit despre viața acestor păsări, în timp ce Irina asigură confortul șederii turiștilor cu camere spațioase și bucate gustoase.

O altă pensiune la care pot poposi turiștii este „Cămările Mierii”. Pe lângă cazare și bucate tradiționale, oaspeții se pot delecta cu  miere, lăptișor de matcă, faguri și polen. Turiștii pot vizita prisaca. Soții Gavrilovici, proprietarii, au fost susținuți de rudele care muncesc în Italia, dar și de un grant oferit prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”.

Ulei din cătină, produs sub ochii turiștilor

După mai mulți ani de muncă în Franța, și Igor Golban a revenit cu investiții acasă și a fondat compania Biantti. Produce o gamă largă de produse eco, în special din migdale și cătină albă, cultivate în Moldova.

PNUD, cu suportul Guvernului Elveției, prin intermediul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”, a susținut crearea liniei de producții eco și îmbuteliere pentru uleiul de cătină. Pe lângă aceasta, experții proiectului au încurajat antreprenorul să intre în circuitul turistic local și regional. Turiștii pot acum vizita plantațiile de cătină și urmări procesul de îmbuteliere a uleiului.

Zile și nopți de recreere și sport în aer liber

Pe lângă evadarea în liniștea și confortul pensiunilor și râul de admirat cu păsări și alte vietăți, la Palanca turiștii pot pescui.

Oaspeții pot împrumuta biciclete de la pensiuni și vizita obiectivele turistice din zonă: Cetatea de la Căplani, Muzeul din Talmaza și moara de vânt „Moș Tihon” din sec. XIX. Așa cum este o zonă care face parte din renumita regiune vitivinicolă Ștefan-Vodă, pot fi admirate podgoriile la răsărit sau la apus de soare.

Însuși satul Palanca este bine amenajat, cu havuz și alee cu bănci, la umbra castanilor.

„Minunat. Am petrecut minunat timpul aici. Gazdele parca sunt verișorii mei drepți — ospitalieri, fără să creeze incomoditate. În jur liniște absolută, pace și autenticitate. Mâncarea mega delicioasă, iar prețurile — cele mai democratice. E un loc unde îți poți încărca bateriile”, afirmă  Elena Postovan, turistă.

Palanca crește într-un an cât alte sate în șapte

În 2019, Primăria Palanca, în parteneriat cu Asociația de Băștinași din Palanca, creată cu susținerea PNUD și a Guvernului Elveției, a decis să dezvolte și să promoveze turismul rural ca o opțiune pentru dezvoltarea economiei locale.

„La o distanță de doar doi ani, nu-mi vine să cred cât de mult au avansat lucrurile în Palanca. Or, ceea ce în 2019 erau doar vise și planuri, acum sunt lucruri realizate, care cresc economia locală, creează locuri de muncă, sporesc venitul populației. Este extrem de important că acest lucru convinge pălăncenii plecați peste hotare să revină în sat”, susține Nadejda Vlasiuc, președinta Asociației Băștinașilor din Palanca.

Palanca este una dintre cele 12 localități care dezvoltă destinații turistice, cu suportul Elveției și al PNUD, în cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală”.