Studiu CNA: Practica vicioasă de combatere a ocupării ilegale a terenurilor încurajează acapararea bunului public

Direcția Analitică a CNA a elaborat un Studiu în care este analizată practica de documentare și combatere a ocupării ilegale a terenurilor prin prisma punerii în aplicare a prevederilor art.116 din Codul contravențional. Astfel, mai multe riscuri de corupție au ieșit la iveală, începând de la competențele instituțiilor responsabile de combaterea acestui fenomen, care sunt contradictorii, și terminând cu practica judiciară tendențioasă în acest domeniu, anunţă MESAJ.MD.

Potrivit Studiului, una dintre primele probleme identificate constă în competenţele celor două entităţi responsabile de documentarea și soluţionarea cazurilor de acaparare ilegală a terenurilor publice - Administrația Publică Locală (APL) şi Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM). Pe de o parte, APL este autoritatea care constată o mare parte din cazurile de ocupare ilegală a terenurilor publice, iar procesele verbale cu privire la contravenţii sunt întocmite, conform competenței, de către IPM. Astfel, IPM nu deține toată informația referitoare la terenurile respective, fapt ce generează admiterea erorilor la nivel de examinare a cazurilor. De aici şi pasarea responsabilităţii între cele două instituţii şi, respectiv, nesoluţionarea cazurilor în interesul statului.

Mai exact, analiza speţelor a scos la suprafaţă un şir de abateri admise de către cele două instituţii. Astfel, în unele cazuri, angajații APL au inclus informații incomplete în actele de constatare, iar angajații IPM, bazându-se doar pe documentele recepţionate, nu au întreprins măsuri suplimentare pentru verificarea informaţiilor şi pentru fortificarea materialului probatoriu. Prin urmare, instanţele de judecată nu au putut aplica sancţiuni corespunzătoare din cauza neconcordanţelor dintre conţinutul proceselor verbale şi situaţiei de fapt.

De asemenea, din analiza celor 2012 procese verbale contravenționale întocmite, începând cu 2014 și până în iunie 2021, rezultă că, în mare parte, în cazul contravenţiilor constatate nu a fost aplicată măsura de siguranță - demolarea, angajații IPM limitându-se doar la adoptarea deciziilor de aplicare a amenzii. Drept rezultat, contravenienţii au continuat să folosească terenurile dobândite ilicit şi în unele cazuri construcţiile, edificate pe aceste loturi, achitând doar o amendă simbolică.

Autorii Studiului susţin că neacumularea completă şi concludentă a probelor, neprezentarea agentului constatator în procesele de judecată, întocmirea proceselor verbale cu aplicarea doar a amenzii, fără a fi solicitată măsura asiguratorie de demolare, deşi aceasta se impune, sunt principalele riscuri de corupţie ce duc în ultimă instanță la încetarea proceselor contravenționale şi încurajarea ocupării ilegale a terenurilor publice.