Criză de judecători în Republica Moldova: Aproape o treime din posturi sunt vacante, iar salariile și volumul de muncă îi țin pe tineri departe de sistem

Justiția din Republica Moldova se confruntă cu un deficit major de magistrați. Din cele 524 de funcții de judecător prevăzute în sistem, 168 sunt vacante, iar situația este deosebit de gravă la curțile de apel, unde sunt ocupate mai puțin de o treime dintre posturi. Salariile considerate necompetitive, volumul excesiv de dosare și presiunile asupra magistraților descurajează tinerii juriști să aleagă această profesie.

Datele au fost prezentate de membra Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Livia Mitrofan, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit acesteia, din cele 104 funcții de judecător de la curțile de apel, doar 32 sunt ocupate. Numai la Curtea de Apel Centru sunt vacante 40 de posturi.

„De doi ani de zile, la Institutul Național al Justiției nu mai vin candidați așa cum erau într-o vreme, pentru a fi cei mai buni judecători”, a declarat Livia Mitrofan.

Membra CSM susține că una dintre problemele care afectează atractivitatea profesiei este salarizarea. Judecătorii solicită ca remunerațiile lor să fie comparabile cu cele ale secretarilor de stat, argumentând că responsabilitățile și rolul instanțelor în verificarea legalității activității autorităților justifică acest nivel de salarizare.

„Noi nu cerem ceva separat. Noi cerem o egalare cu secretarii de stat și avem un argument, pentru că activitatea ministerelor este verificată de judecători din prima instanță”, a afirmat Mitrofan, referindu-se la proiectul legii salarizării.

Judecătoarea Marina Rusu a atras atenția că absolvenții Institutului Național al Justiției pot obține venituri mai mari în avocatură sau în sectorul privat, unde nu se confruntă neapărat cu același volum de muncă.

Potrivit acesteia, un judecător poate avea simultan în procedură sute de dosare, uneori chiar 800 sau 1.000, în timp ce salariul nu este întotdeauna pe măsura responsabilităților.

Pe lângă remunerare și suprasolicitare, Rusu a menționat procedurile de verificare, presiunea mediatică și riscurile reputaționale drept factori care îi pot descuraja pe potențialii magistrați. Ea a avertizat și asupra efectelor campaniilor de denigrare asupra judecătorilor.

La rândul său, expertul juridic Octavian Iachimovschi a avertizat că deficitul de personal riscă să se agraveze dacă autoritățile nu vor găsi soluții pentru atragerea și păstrarea specialiștilor în sistem.

Acesta a remarcat că, de aproximativ doi ani, Institutul Național al Justiției întâmpină dificultăți în completarea locurilor pentru audienți, ceea ce indică probleme în recrutarea viitorilor profesioniști din domeniul justiției.

„Dacă vrem să avem o astfel de abordare, riscăm ca sistemul de justiție să fie, la un moment dat, gol, a treia putere în stat să nu fie. Doamne ferește, să asistăm atunci când nu vom avea justiție”, a avertizat Octavian Iachimovschi.

Deficitul de judecători poate pune presiune suplimentară asupra magistraților aflați în funcție și poate afecta ritmul examinării cauzelor. Declarațiile readuc în discuție necesitatea unor măsuri care să facă profesia mai atractivă, să reducă suprasolicitarea și să asigure funcționarea eficientă a instanțelor.