Aproape unul din trei moldoveni trăiește în sărăcie absolută. Diferența dintre sate și orașe este uriașă
Aproape o treime din populația Republicii Moldova trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar riscul de sărăcie monetară în mediul rural este de 3,4 ori mai mare decât în orașe. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat situația țării în contextul indicatorilor europeni privind sărăcia și excluziunea socială.
Potrivit calculelor experimentale ale Biroului Național de Statistică pentru anul 2025, 22,1% din populația Republicii Moldova se află în risc de sărăcie monetară. În mediul rural, indicatorul ajunge la 32,9%, comparativ cu 9,8% în mediul urban.
Situația este și mai îngrijorătoare în cazul sărăciei absolute, rata căreia a atins 31,1%. Totodată, 27,4% din populație se confruntă cu sărăcie multidimensională, care reflectă lipsurile simultane în mai multe domenii esențiale pentru un trai decent.
La nivelul Uniunii Europene, 21% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Cele mai ridicate rate sunt înregistrate în Bulgaria – 29%, Grecia – 28% și România – 27%. La polul opus se află Cehia, cu 12%, și Polonia, cu 15%.
Veaceslav Ioniță atrage atenția că datele Republicii Moldova nu pot fi comparate direct cu cele europene. Indicatorul european AROPE include, pe lângă riscul de sărăcie monetară, lipsurile materiale și sociale severe și gospodăriile cu o intensitate foarte redusă a muncii. În schimb, indicatorul de 22,1% pentru Republica Moldova măsoară exclusiv riscul de sărăcie monetară.
În opinia economistului, indicatorii disponibili sugerează că Republica Moldova s-ar putea afla în grupul statelor europene cu probleme grave de sărăcie. Această apreciere nu reprezintă însă un clasament statistic oficial.
O comparație mai exactă va fi posibilă odată cu implementarea, începând din 2027, a cercetării statistice EU-SILC, armonizată cu metodologia Uniunii Europene.
„Pentru că, înainte de a combate sărăcia, trebuie să știm să o măsurăm corect”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.
Comentarii ()