Persoanele surde din R.Moldova, discriminate la angajare și în instituțiile publice. Doar 22 de interpreți deservesc întreaga țară

Persoanele cu deficiențe de auz din Republica Moldova se confruntă cu obstacole în găsirea unui loc de muncă, accesarea serviciilor medicale și bancare, precum și comunicarea cu instituțiile publice. Una dintre principalele probleme este lipsa interpreților în limbajul semnelor, în condițiile în care la nivel național activează doar 22 de specialiști autorizați.

Un exemplu este cazul fiicei lui Alexandr Malcoci, un bărbat de 44 de ani care lucrează de 24 de ani ca mecanic auto. Tânăra, în vârstă de 19 ani, are deficiențe de auz și întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, fiind refuzată în repetate rânduri de angajatori.

Tatăl său se teme că fiica va fi nevoită să plece peste hotare pentru a-și găsi un loc de muncă, deși și-ar dori ca aceasta să rămână în Republica Moldova, alături de familie.

„Dacă nu își găsește de lucru în timpul apropiat, va pleca în Europa. De ce? Pentru că acolo îi primesc pe toți, indiferent de probleme cu auzul. Aici, însă, tot timpul este refuzată”, povestește Alexandr Malcoci, citat de TV8.

Dificultățile nu se limitează la piața muncii. Potrivit bărbatului, persoanele surde se confruntă și cu obstacole în accesarea creditelor bancare, inclusiv pentru achiziții de valoare redusă. În plus, accesul la informație rămâne limitat, deoarece conținutul audiovizual adaptat nevoilor lor este insuficient.

Alexandr Malcoci consideră că interpretarea în limbajul semnelor ar trebui extinsă la buletinele de știri, emisiuni și filme, iar interpreții ar trebui să ocupe un spațiu mai vizibil pe ecran, pentru ca mesajele să poată fi urmărite cu ușurință.

Potrivit Asociației Surzilor, în Republica Moldova activează doar 22 de interpreți autorizați în limbajul semnelor, un număr insuficient pentru a răspunde solicitărilor. Specialiștii ajung să lucreze inclusiv în weekend și pe timp de noapte, intervenind în situații de urgență, la apeluri către Poliție, ambulanță sau Serviciul 112.

Inna Petrov, interpretă în cadrul Asociației Surzilor, afirmă că volumul mare de muncă îi epuizează pe specialiști, care continuă să ofere sprijin ori de câte ori este nevoie.

Reprezentanții organizației susțin că deficitul de interpreți este amplificat de lipsa instituțiilor care să pregătească specialiști în acest domeniu. Totodată, aceștia critică faptul că sistemul educațional pune accent pe aparatele auditive și implanturile cohleare, în timp ce învățarea limbajului semnelor este insuficient promovată.

Alla Bargan, purtătoarea de cuvânt a Asociației Surzilor, subliniază că limbajul semnelor este limba maternă a persoanelor surde și are un rol esențial în dezvoltarea și educația acestora.

Asociația solicită de mai mulți ani introducerea limbajului mimico-gestual ca disciplină distinctă în sistemul de învățământ și utilizarea acestuia în procesul de predare pentru elevii cu deficiențe de auz. Recent, reprezentanții organizației au fost invitați să formuleze propuneri pentru modificarea legislației în domeniu.

În prezent, posturile de televiziune naționale și regionale sunt obligate să asigure cel puțin 60 de minute de programe interpretate în limbaj mimico-gestual în fiecare lună, pentru a facilita accesul persoanelor surde la informație.