Moldova își schimbă harta: 32 de raioane dispar, apar trei regiuni. Ce se întâmplă cu Chișinăul, Bălțiul și Taraclia

Harta administrativă a Republicii Moldova ar putea fi redesenată din temelii. Cele 32 de raioane ar urma să dispară, iar în locul lor să apară trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Taraclia ar urma să primească statut de municipiu, în timp ce Chișinăul, Bălțiul și UTA Găgăuzia își vor păstra statutul actual.

Potrivit Conceptului reorganizării administrației publice locale de nivelul doi, elaborat de Guvern, cele trei regiuni vor reuni teritoriile a 31 dintre actualele raioane. Noua organizare ar urma să intre efectiv în vigoare după alegerile locale generale din 2027.

Regiunea Nord ar urma să cuprindă raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei și Soroca. Regiunea va avea circa 514.105 locuitori, iar sediul administrației regionale este prevăzut la Bălți, fără ca municipiul Bălți să fie inclus în regiune.

Regiunea Centru va reuni raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni. Populația estimată este de 670.088 de locuitori, iar sediul administrației regionale ar urma să fie la Chișinău, municipiul fiind însă exclus din componența regiunii.

Regiunea Sud va include raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă. Aceasta ar urma să aibă 280.237 de locuitori, cu sediul administrației regionale la Cahul.

Taraclia va avea un statut aparte. Actualul raion ar urma să fie reorganizat în municipiul Taraclia, unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Prin lege urmează să fie stabilite reprezentarea localităților, competențele autorității de nivelul al doilea și mecanismul de finanțare. Guvernul invocă particularitățile etnoculturale și lingvistice ale teritoriului pentru menținerea acestuia ca unitate distinctă.

Noua administrație regională nu va fi, însă, un „raion mai mare”. Potrivit conceptului, regiunile nu vor presta servicii publice directe pentru populație, ci se vor concentra pe dezvoltarea regională, investiții, proiecte, cooperarea dintre primării și atragerea finanțărilor.

Consiliile regionale vor fi alese direct de cetățeni. Președintele fiecărei regiuni va fi ales de consiliul regional dintre consilieri, iar numărul consilierilor va depinde de populația regiunii.

Odată cu dispariția raioanelor, se va schimba și locul în care ajung instituțiile aflate acum în subordinea acestora. Casele de cultură, școlile de arte și cele sportive, bibliotecile, muzeele, centrele de tineret și taberele de odihnă vor reveni, de regulă, primăriilor localităților în care sunt amplasate.

Arhivele raionale vor fi preluate de Agenția Națională a Arhivelor, în timp ce arhitecții-șefi raionali vor trece la Oficiul Amenajarea Teritoriului, Urbanism, Construcții și Locuințe. Responsabilitățile raionale din educație vor fi preluate de Ministerul Educației și Cercetării prin agențiile teritoriale pentru educație.

În sănătate, spitalele raionale vor rămâne în subordinea Ministerului Sănătății, iar conceptul prevede transferarea către minister și a oficiilor medicilor de familie și a centrelor publice de sănătate. Regiunile nu vor avea atribuții în acest domeniu.

Nici drumurile raionale nu vor trece la noile regiuni. Cele reclasificate drept drumuri locale vor fi administrate de autoritățile locale de nivelul întâi, iar celelalte vor ajunge în administrarea SA „Administrația Națională a Drumurilor”.

Guvernul susține că noua structură va avea un aparat administrativ mai mic decât cele 31 de raioane pe care le va înlocui. Numărul exact al funcționarilor nu a fost însă stabilit.

Și bugetele regionale vor fi diferite de cele ale actualelor raioane. În 2025, cele 32 de raioane au avut bugete cumulate de 9,156 miliarde de lei, însă 7,049 miliarde de lei – aproximativ 77% – au reprezentat transferuri cu destinație specială pentru învățământ, inclusiv pentru școlile sportive. Aceste fonduri nu vor fi incluse în bugetele noilor regiuni, deoarece responsabilitățile respective vor fi transferate altor autorități.

Pachetul legislativ privind reorganizarea administrației publice locale urmează să fie transmis Parlamentului în octombrie 2026. Acesta va stabili noua structură teritorială, statutul municipiului Taraclia, competențele administrațiilor regionale și modul de transferare a instituțiilor, serviciilor și resurselor.

Dacă proiectul va fi implementat conform calendarului propus, actuala hartă cu 32 de raioane va rămâne în istorie după alegerile locale generale din 2027. Până atunci, actualele consilii raionale și aleșii locali își vor continua mandatele.

Reforma vizează teritoriul aflat sub controlul efectiv al autorităților constituționale ale Republicii Moldova și nu prevede, la această etapă, modificarea organizării administrativ-teritoriale a localităților din regiunea transnistreană.