Moldova își mai pune un radar pe cer: Carp explică de ce dronele nu au fost doborâte până acum

Republica Moldova instalează al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Potrivit președintelui Comisiei parlamentare pentru securitate, Lilian Carp, noul echipament va extinde capacitatea de monitorizare a spațiului aerian, însă nu va elimina toate vulnerabilitățile.

Lilian Carp a declarat, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS”, că sistemele existente nu pot detecta toate dronele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar este destinat în special monitorizării aparatelor care evoluează la înălțimi mici și medii.

Potrivit deputatului, relieful țării reprezintă însă o provocare suplimentară. Dronele care zboară la altitudini foarte joase pot rămâne nedetectate în anumite zone.

„Rămâne riscul ca, la înălțimile de 150-200 de metri, când se merge printr-un relief mai deluros, să nu putem vedea, pe anumite segmente ale spațiului aerian, aceste drone”, a explicat Carp.

El a precizat că apărarea antiaeriană presupune mai multe niveluri și trebuie adaptată în funcție de tipul, dimensiunea și altitudinea țintei. În cazul dronelor, ar fi necesare inclusiv sisteme mobile, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este detectată amenințarea.

Carp susține că Republica Moldova dispune deja de anumite capacități pentru doborârea dronelor, însă acestea sunt limitate și nu au fost folosite până acum pentru neutralizarea vreunui aparat.

Potrivit deputatului, în urmă cu câteva luni, unele drone au fost monitorizate de Armata Națională, iar autoritățile au avut posibilitatea de a interveni. Decizia de a nu le doborî ar fi fost luată din cauza riscului ca resturile aparatelor să cadă în zone populate și să provoace pagube.

„Noi nu am doborât, dar a fost posibilitate. (...) Deciziile nu s-au luat pentru a nu duce la prejudicii mai mari. Dar există capacități limitate”, a declarat Lilian Carp.

În același timp, dezvoltarea unui sistem mai complex de apărare antiaeriană ar putea necesita câțiva ani. Deputatul estimează că, în următorii 2-3 ani, Republica Moldova ar putea dispune de mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista

Carp a mai menționat că o parte importantă a echipamentelor disponibile din partea partenerilor sunt direcționate în prezent către Ucraina, unde necesitățile de apărare antiaeriană sunt considerabil mai mari.