Poluarea cu plastic, o amenințare tot mai mare pentru Republica Moldova: doar 3% dintre deșeuri sunt reciclate

Republica Moldova se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește gestionarea deșeurilor din plastic. Doar puțin peste 3% din totalul deșeurilor de plastic generate în țară ajung să fie reciclate, în timp ce media europeană este de aproximativ 9%, susțin specialiștii.

Experții avertizează că simpla extindere a colectării și reciclării nu mai este suficientă, în condițiile în care producția și consumul de plastic continuă să crească. O soluție eficientă ar trebui să includă măsuri de prevenire a generării deșeurilor și de reducere a consumului, în special în cazul produselor de unică folosință.

„Doar 3% din totalul deșeurilor de plastic generate ajung să fie reciclate. În Europa, această cifră este de 9%. De fapt, acest rezultat a confirmat atât la nivel european, cât și național că simpla reciclare a plasticului nu mai este o soluție suficientă în lupta cu aceste deșeuri”, a declarat Aurelia Bahnaru, președinta Asociației E-Circular și specialistă în gestionarea deșeurilor, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

Plasticul de unică folosință, una dintre principalele probleme

Cea mai mare parte a deșeurilor de plastic provenite de la consumatori este reprezentată de ambalaje. Potrivit specialiștilor, aproximativ 70–80% dintre acestea sunt utilizate o singură dată.

După consum, o parte dintre ambalaje ajunge la depozitele de deșeuri sau este abandonată în natură. În plus, ambalajele contaminate ori murdare sunt mai dificil de reciclat, ceea ce reduce și mai mult cantitatea de plastic care poate fi recuperată.

În aceste condiții, specialiștii susțin că politicile de mediu trebuie să pună mai mult accent pe prevenirea generării deșeurilor.

„Accentul trebuie pus pe implementarea și dezvoltarea, la nivel național, a unor instrumente care să stimuleze prevenirea și reducerea volumelor și nu doar pe combaterea cantităților enorme deja generate”, a subliniat Aurelia Bahnaru.

Microplasticele și substanțele chimice, un risc suplimentar

Problema plasticului nu se limitează la deșeurile vizibile. În procesul de degradare, materialele plastice se pot fragmenta în particule foarte mici, inclusiv microplastice și nanoplastice, care au fost identificate în apă, aer și alimente.

Totodată, unele tipuri de plastic pot conține numeroase substanțe chimice, iar specialiștii atrag atenția asupra posibilității ca anumiți compuși să ajungă în produsele alimentare în anumite condiții.

Olga Fiodorov, ingineră în industria alimentară, a explicat că inclusiv unele ambalaje prezentate drept alternative mai ecologice pot avea un strat interior din plastic.

„Este acoperit cu o folie de plastic. Practic, ceea ce intră în contact cu produsul este tot plastic, iar de aici vorbim despre transferul compușilor chimici către aliment. Acest lucru se întâmplă mai ales dacă produsul are o temperatură ridicată, o aciditate crescută sau este bogat în proteine”, a explicat specialista.

Deșeurile agricole ar putea deveni ambalaje biodegradabile

O posibilă alternativă la ambalajele convenționale ar putea fi obținută din deșeurile provenite din industria agroalimentară.

Potrivit cercetătoarei, cojile de fructe și legume, pulpele reziduale, semințele și alte subproduse vegetale bogate în fibre, pectine și celuloză pot fi valorificate pentru producerea unor pelicule biodegradabile.

„Din aceste subproduse obținem un film alimentar biodegradabil, un material subțire și sigur pentru contactul cu alimentele, care ulterior poate fi transformat în pungi și ambalaje de diferite forme și dimensiuni”, a declarat Olga Fiodorov.

Sistemul de garanție-returnare, așteptat din 2027

Republica Moldova urmează să introducă din 2027 sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele din plastic, metal și sticlă. Potrivit datelor oficiale, în primul an de funcționare este prevăzută colectarea a 60% dintre aceste ambalaje, iar până în 2030 rata ar urma să ajungă la aproximativ 80%.

Specialiștii consideră însă că sistemul de returnare trebuie să fie doar una dintre componentele strategiei de reducere a poluării cu plastic.

Prevenirea generării deșeurilor, reutilizarea ambalajelor, dezvoltarea materialelor alternative și responsabilizarea producătorilor și consumatorilor sunt considerate măsuri esențiale pentru reducerea cantității de plastic care ajunge în mediul înconjurător.

În condițiile în care doar o mică parte din plasticul generat în Republica Moldova este reciclat, experții susțin că soluția nu poate fi doar reciclarea deșeurilor deja produse, ci și reducerea cantității de plastic care ajunge inițial pe piață.