Reformă teritorială: raioanele ar putea fi redenumite, iar primăriile ar primi mai multe competențe

Actualele raioane din Republica Moldova ar putea avea o altă denumire în urma reformei administrației publice locale, iar numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea ar putea fi redus la 10 sau chiar mai puține. Guvernul pregătește în prezent noua structură, care ar urma să ofere mai multă autonomie administrațiilor locale și să transfere competențe suplimentare către primării.

Secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, a declarat că procesul de reformare a nivelului al doilea al administrației publice locale a început deja. Potrivit acestuia, autoritățile lucrează la o nouă hartă teritorială și la un concept privind competențele viitoarelor administrații.

„Posibil nu se vor numi raioane. Există și pârghiile, și sprijinul necesar ca să facem orice modificare necesară. Procesul pentru nivelul doi deja a început, deja au loc anumite discuții cu o hartă a raioanelor și cu un concept propriu-zis, inclusiv cu competențe”, a declarat Iacub în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1.

Funcționarul a lăsat să se înțeleagă că autoritățile pregătesc o schimbare mai amplă decât simpla reorganizare teritorială, pe care a descris-o drept o „surpriză plăcută”.

„Cancelaria, Guvernul va veni în cel mai scurt timp cu un anunț public, dar va fi o surpriză plăcută, vă asigur pe toți”, a spus Alexandru Iacub.

Potrivit acestuia, una dintre principalele direcții ale reformei este descentralizarea și consolidarea administrațiilor publice locale de nivelul întâi. Primăriile ar urma să primească mai multe competențe și o putere de decizie mai mare, astfel încât serviciile publice să fie gestionate cât mai aproape de cetățeni.

„Surpriză plăcută care abia urmează - să descentralizeze mai mult tot ce ține de administrația publică locală de nivelul 1, să dea mai multe competențe și putere primăriilor și administrațiilor publice locale de nivelul 1”, a declarat oficialul.

În același timp, nivelul al doilea al administrației publice locale nu urmează să fie eliminat în etapa actuală a reformei. Viitoarele structuri teritoriale ar urma să aibă, între altele, un rol de sprijin pentru primării, inclusiv prin asistență strategică.

„Unul din rolurile suplimentare care îi vor reveni nivelului 2 de administrație publică, cel al raioanelor care vor fi sau cum se vor numi, va fi inclusiv suportul acesta strategic în tot ce ține de susținere în aspectul dat primăriilor”, a explicat Iacub.

Guvernul consideră că o parte dintre atribuțiile actualelor raioane nu mai sunt adaptate realităților administrative. Unele competențe au fost preluate de autoritățile centrale, în timp ce digitalizarea ar fi redus necesitatea unor mecanisme administrative intermediare.

„Foarte multe competențe la nivelul 2 deja sunt depășite moral, sunt învechite, majoritatea sunt preluate de administrația publică centrală, sunt procesele noi de digitalizare, de transmitere a informațiilor”, a menționat secretarul general adjunct al Guvernului.

Reforma prevede și o redistribuire a competențelor și resurselor. O parte dintre atribuțiile exercitate în prezent de nivelul al doilea ar urma să fie transferate către primării, inclusiv prin acordarea unor instrumente fiscale suplimentare.

Potrivit lui Iacub, transferul de competențe ar trebui să contribuie la consolidarea capacității administrative și financiare a autorităților locale de nivelul întâi.

„Schimbarea de competență presupune că o bună parte din ele vor fi transferate inclusiv la nivelul administrației publice de nivelul întâi, care vor fortifica capacitățile acestor administrații, vor fi atribuite inclusiv anumite atribute noi fiscale, care va fortifica inclusiv capacitățile fiscale ale autorităților publice”, a spus acesta.

Un alt argument invocat de autorități este necesitatea unor primării mai puternice din punct de vedere administrativ. O populație mai numeroasă ar permite, potrivit Guvernului, crearea unui bazin mai larg pentru recrutarea specialiștilor și o capacitate mai mare de gestionare a proiectelor și resurselor.

În acest context, Cancelaria de Stat și Guvernul ar urma să ofere sprijin primăriilor pentru identificarea și atragerea personalului necesar, precum și pentru elaborarea proiectelor și accesarea finanțărilor.

Conform conceptului discutat în prezent de autorități, populația medie deservită de o administrație publică locală de nivelul întâi ar urma să crească de la aproximativ 1.900 la circa 6.000 de locuitori. Municipiile Chișinău și Bălți ar constitui excepții.

Noua organizare teritorială ar putea include, astfel, 10 sau mai puține unități de nivelul al doilea, însă forma finală, denumirea acestora și delimitarea teritorială urmează să fie anunțate de Guvern.