UE schimbă regulile pentru noii membri: 15 ani de „probă” înainte de a primi toate drepturile

Comisia Europeană propune ca viitoarele state membre ale Uniunii Europene să treacă printr-o perioadă de probă de 15 ani, în care să poată fi sancționate mai rapid dacă încalcă statul de drept, democrația sau alte valori fundamentale ale UE. Măsura este prezentată drept o garanție împotriva apariției unor situații similare celei asociate cu Viktor Orbán în Ungaria.

Propunerea a fost prezentată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, într-un interviu acordat publicației The Guardian și altor instituții de presă europene.

„Fără alți Viktor Orbán”, a declarat Kos, susținând că Uniunea trebuie să dispună de mecanisme mai rapide decât procedura prevăzută de articolul 7 din Tratatul UE în cazul în care un nou stat membru ar încălca principiile democratice.

Potrivit planului, în primii 15 ani de la aderare, un nou membru ar putea fi privat de dreptul de vot sau de accesul la anumite fonduri europene dacă ar încălca valorile democratice fundamentale ori principiul cooperării loiale cu celelalte state membre.

Propunerea trebuie însă aprobată de actualele state membre ale UE.

În prezent, articolul 7 permite suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cazul unei încălcări grave și persistente a valorilor europene. Procedura este considerată extrem de dificil de aplicat și nu a dus până acum la suspendarea dreptului de vot, în contextul disputelor privind statul de drept din Ungaria și, anterior, Polonia.

Noile mecanisme ar urmări să reducă pragul necesar pentru aplicarea unor sancțiuni împotriva unui stat care se îndepărtează de standardele democratice.

Marta Kos a precizat că perioada de 15 ani ar fi limitată tocmai pentru a evita apariția unor state membre cu drepturi diferite pe termen nelimitat.

„Dacă această măsură de protecție ar fi nelimitată, am ajunge într-o situație în care am avea membri de rangul întâi și membri de rangul al doilea”, a explicat comisarul european.

Propunerile apar în contextul în care procesul de extindere a UE a căpătat un nou impuls. Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina sunt printre țările aflate în prima linie a procesului de aderare.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 a accelerat dezbaterea privind extinderea Uniunii. Ucraina și Republica Moldova și-au depus cererile de aderare la câteva zile după declanșarea invaziei, iar procesul de integrare europeană a redevenit o prioritate strategică pentru Bruxelles.

Kos a susținut că extinderea reprezintă un interes strategic pentru UE, în condițiile în care Rusia și China încearcă să-și consolideze influența în Europa de Est și în Balcanii de Vest.

„Dacă nu suntem capabili să ne integrăm vecinătatea, va veni altcineva și o va transforma într-o armă împotriva noastră”, a declarat comisarul european.

Toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe în unanimitate aderarea unor noi țări la Uniunea Europeană, iar extinderea se confruntă în continuare cu rezerve în unele state membre.