R.Moldova, prinsă în planul „Autostrăzii Albastre”: Prutul navigabil ar putea lega Marea Neagră de Marea Baltică

Un proiect vechi de aproape un secol privind transformarea Prutului într-o arteră navigabilă revine în atenție, în cadrul unei inițiative de creare a unui coridor fluvial care să lege Marea Neagră de Marea Baltică. Ideea a fost relansată de președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, Paul Butnariu, în cadrul unei vizite în portul polonez Gdansk.

Butnariu a prezentat autorităților și reprezentanților mediului de afaceri din nordul Poloniei un memorandum și o propunere de susținere a așa-numitei „Autostrăzi Albastre” – un coridor navigabil care ar urma să conecteze Gdansk, Galați și Constanța, printr-un sistem de căi navigabile care include și Prutul.

Potrivit inițiatorilor, proiectul ar putea valorifica infrastructura hidrotehnică existentă, inclusiv barajul Stânca-Costești, și ar contribui la dezvoltarea transportului fluvial, gestionarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații.

Planul are și o componentă strategică, în contextul schimbărilor geopolitice din regiune și al războiului din Ucraina. Președintele CCI Iași susține că dezvoltarea unor rute alternative de transport ar putea consolida conectivitatea și securitatea economică a Europei de Est.

„Transpunerea în practică a «Autostrăzii Albastre» între Gdansk, Galați și Constanța transformă o viziune considerată cândva utopică într-un proiect european major al secolului XXI, menit să consolideze securitatea, coeziunea și competitivitatea economică a întregii regiuni”, a declarat Paul Butnariu.

În proiectul prezentat, Republica Moldova ar avea o poziție importantă prin conectarea Prutului la viitoarea rețea navigabilă. Concepția presupune realizarea unor conexiuni hidrotehnice între Prut și Nistru, iar mai departe între Nistru și râul San, afluent al Vistulei. Vistula se varsă în Marea Baltică în apropierea orașului-port Gdansk.

Ideea unei legături navigabile între Marea Baltică și Marea Neagră nu este nouă. Primele discuții româno-polone privind un asemenea proiect datează din 1926, iar traseul propus la acea vreme este similar celui readus în atenție în prezent. Proiectul a fost abandonat ulterior pe fondul crizei economice din perioada 1929-1933 și al izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Conform concepției istorice, Prutul ar urma să fie conectat la Nistru printr-un canal de aproximativ 30 de kilometri, iar Nistrul la râul San printr-un alt canal, de circa 51 de kilometri. Sanul este afluent al Vistulei, ceea ce ar permite, în perspectivă, realizarea unei conexiuni fluviale până la Marea Baltică.

Susținătorii proiectului invocă și obiectivele Uniunii Europene privind majorarea transportului pe căile navigabile interioare cu 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050.

În cazul realizării întregului coridor, distanța parcursă pe căile navigabile dintre Marea Baltică și Marea Neagră ar fi de sub 2.000 de kilometri, de peste patru ori mai scurtă decât ruta maritimă care ocolește Europa.