Agricultorii tot mai interesați să producă zmeur ca urmare a creșterii consumului de acest tip de bacifere

Tot mai mulți agricultori  din Moldova sunt deciși să planteze zmeur sau să-și extindă plantațiile de zmeur, ca urmare a creșterii cererii pentru aceste bacifere generată acum doi ani odată cu pandemia Covid-19.

Pentru a asista fermierii în plantarea zmeurului, proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), a organizat recent vizita expertului sârb Alexandar Leposavic în Moldova. Pe parcursul a șapte zile producătorii moldoveni au fost informați despre soiurile de zmeur pretate pe piața internațională, tipul solului și tehnologiile avansate de producere.

Oleg Calestru, specialist producerea baciferelor în cadrul APM, a explicat că în ultimii ani urmărim o creștere a cererii de zmeură. Zmeura este solicitată în stare proaspătă pe piața internă și pe cea internațională, dar și congelată mai ales pe piața de export. Totodată, mai mulți producători cu experiență în producerea căpșunului sunt interesați să-și diversifice spectrul de produse oferit consumatorilor. Dar fermierii tebuie să selecteze soiul de zmeur cultivat în funcție de piața pe care va fi comercializat produsul. Totodată, să asigure că fructele de zmeur oferite consumatorilor corespund  cerințelor de calitate și inofensivitate: să fie recoltate la etapa potrivită, să fie fără  impurități și daune mecanice, cu un nivel minim de reziduuri, ambalate corespunzător etc., a explicat Oleg Calestru. 

Potrivit expertului Alexandar Leposavic, fiecare zona își are particularitățile sale pedoclimatice și pentru a determina cele mai bune soiuri, acestea trebuie testate în condițiile Moldovei.  Soiurile recomandate pentru consum în stare proaspătă sunt soiurile sezoniere: Rubin, Glen Ample, Tula Magic, Laszka, Octavia, Himbo Top, și soiurile remontante: Polana, Amira, Enrosadira, Delniwa, Caroline, Adelita etc. Pentru congelare, în conditiile pedoclimatice ale RM, sunt recomandate soiurile de zmeur: Polka, Meeker, Glen Ample, Amira, Erika, Fertodi Zamatos etc.

Expertului sârb a consultat în cadrul vizitei sale fermierii din satul Cunicea, raionul Florești, cunoscuți pentru suprafețe extinse plantate cu căpșun.  Anual, satul Cunicea, care s-a transforma într-un cluster de producere a căpșunelor,  îngrijește circa 150 de hectare plantate cu căpșun de pe care recoltează în jur de 1000 tone de căpșune. În producerea căpșunelor în Cunicea sunt antrenate cca 200 de persoane.

Ilia Fedorciucov, producător de căpșune din satul Cunicea, a explicat că schimbările climaterice și cererea consumatorilor i-a determinat pe fermierii din Cunicea să înceapă plantarea zmeurului. ”Planificăm în vreo 5 ani să avem în sat plantate cel puțin 50 de hectare de zmeură. cultivarea zmeurului poate să înceapă ca un hobby pentru familiile, care în viitor se va transforma la afacerile profitabile. Vreau să arăt tuturor că este o bună opțiune pentru agricultori. După ce se va termina sezonul de producerea căpșunei, vom trece la zmeura, mai târziu avem fructe sâmburoase. Astfel, sătenii vor fi ocupați întregul sezon agricol. De acea, asistența expertului Alexandar Leposavic este extrem de relevantă la etapa de demarare a plantării”, a explicat Ilia Fedorciucov.

De mai mulți ani fermierii din satul Cunicea  cultivă căpșun în câmp deschis, și, de obicei, în sezon reușeau să exporte zilnic câte 7-8 camioane de căpșună. ”Piața principală de export era piața Rusiei, dar în ultimii 2 ani am testat și piața României, doar că în cantități mici. Acum, considerând situația în regiune, sperăm să mărim cota exportului pomușoarelor în România, dar pe alte piețe ale UE”, a declarat Ilie Fedorciucov.

Notă: Actualmente, culturile bacifere constituie circa 4 mii ha, căpșunul fiind cea cel mai cultivat și ocupând circa 2 mii de ha. Zmeurul este cea dea doua cea mai populară cultură, crescând suprafetele la circa 25% din totalul suprafețelor de culturi bacifere. De asemenea, sunt în creștere suprafețele plantate cu mur, ocupând pana la 10% din suprafețele de culturi bacifere.