Republica Moldova risipește 101 kg de alimente pe cap de locuitor. România depășește media mondială

Republica Moldova înregistrează o risipă alimentară estimată la 101 kilograme de persoană anual, sub media mondială de aproximativ 132 de kilograme. România se numără printre țările europene cu cele mai mari cantități de alimente aruncate, cu 130 de kilograme pe cap de locuitor, potrivit datelor ONU citate de presa internațională.

La nivel mondial, peste un miliard de tone de alimente sunt irosite în fiecare an, în timp ce aproximativ 645 de milioane de oameni suferă de foame. Potrivit statisticilor citate, aproape o cincime din porțiile de mâncare ajung la gunoi.

Gospodăriile sunt responsabile pentru aproximativ 60% din risipa alimentară globală. Restaurantele și alte unități de alimentație publică generează 28% din total, iar magazinele – 12%.

Înainte ca alimentele să ajungă la consumatori, aproximativ 13% din producția mondială se pierde în timpul depozitării, transportului sau procesării. Cele mai mari pierderi sunt înregistrate în cazul fructelor și legumelor, iar valoarea alimentelor pierdute înainte de a ajunge în magazine depășește 400 de miliarde de dolari anual.

La nivel global, Maldivele se află în fruntea clasamentului, cu aproximativ 260 de kilograme de alimente risipite anual de fiecare locuitor. Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia înregistrează, de asemenea, niveluri de peste 210 kilograme pe persoană.

În Europa, România este depășită, potrivit datelor prezentate, de Portugalia, cu 168 de kilograme pe persoană, Elveția, cu 167 de kilograme, și Turcia, cu 163 de kilograme.

România înregistrează însă valori mai mari decât toate țările vecine incluse în comparație. Serbia raportează 123 de kilograme de alimente risipite anual pe cap de locuitor, Republica Moldova – 101 kilograme, Ucraina – 95 de kilograme, Ungaria – 68 de kilograme, iar Bulgaria – 62 de kilograme. Spania se numără printre țările cu cele mai reduse niveluri, cu aproximativ 39 de kilograme pe persoană.

Risipa alimentară are și un impact economic și ecologic major. ONU estimează că aceasta costă economia mondială peste un trilion de dolari anual. Totodată, aproximativ 1,4 miliarde de hectare de teren agricol, echivalentul a 28% din suprafața agricolă mondială, sunt utilizate pentru producerea alimentelor care nu sunt consumate.

Pierderile și risipa alimentară sunt responsabile și pentru aproximativ 8–10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, inclusiv metanul eliberat în timpul descompunerii resturilor alimentare în depozitele de deșeuri.