Rusia o acuză pe Ursula von der Leyen de presiuni într-un proiect nuclear de 12,5 miliarde de euro

Rusia acuză conducerea Comisiei Europene că ar încerca să înlăture compania rusă Rosatom din proiectul de extindere a centralei nucleare Paks din Ungaria, în valoare de 12,5 miliarde de euro. Potrivit serviciului rus de informații externe (SVR), președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi implicată personal într-o campanie de presiuni asupra autorităților ungare pentru a înlocui constructorul rus cu o companie occidentală. Moscova nu a prezentat însă dovezi publice care să confirme aceste acuzații.

Potrivit Ministerului rus de Externe, Bruxelles-ul ar urmări să schimbe furnizorul tehnologiei nucleare pentru proiectul Paks II, invocând dificultățile de concurență dintre Rosatom și companiile europene. Autoritățile ruse susțin că firmele occidentale nu ar putea oferi condiții la fel de avantajoase și avertizează că înlocuirea companiei ruse ar putea afecta costurile, eficiența și siguranța viitoarei centrale. Moscova nu a prezentat însă date tehnice comparative care să susțină aceste afirmații.

Serviciul rus de informații o acuză, de asemenea, pe Ursula von der Leyen că ar urmări obținerea unor avantaje personale în urma schimbării constructorului. Pentru a-și susține insinuările, SVR face referire la controversele privind contractele încheiate de Comisia Europeană cu grupul farmaceutic american Pfizer pentru achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19, în special la lipsa de transparență reclamată în legătură cu negocierile și schimburile de mesaje dintre von der Leyen și conducerea companiei. Nu au fost prezentate dovezi care să demonstreze existența unor interese personale ale șefei Comisiei Europene în proiectul nuclear ungar.

Proiectul Paks II prevede construirea a două reactoare nucleare noi, fiecare cu o capacitate de aproximativ 1.200 de megawați, pentru extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria. Contractul a fost atribuit companiei Rosatom în 2014, în timpul guvernării lui Viktor Orbán, fără organizarea unei licitații publice. Investiția a fost estimată inițial la 12,5 miliarde de euro, urmând să fie finanțată în mare parte printr-un împrumut rusesc de până la 10 miliarde de euro.

Proiectul a întâmpinat întârzieri și obstacole juridice. În septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene prin care fusese aprobat ajutorul de stat acordat de Ungaria pentru construirea reactoarelor. Instanța a constatat că trebuia verificată și legalitatea atribuirii directe a contractului către Rosatom.

După instalarea guvernului condus de Péter Magyar, în primăvara anului 2026, autoritățile ungare au anunțat că vor reevalua condițiile financiare și contractuale ale proiectului. Responsabilul pentru economie și energie, István Kapitány, a cerut verificarea costurilor, a mecanismului de finanțare și a condițiilor de implementare, invocând necesitatea examinării documentelor contractuale. Premierul Magyar a pus, la rândul său, sub semnul întrebării valoarea investiției.

Rosatom s-a declarat pregătită să ofere explicații autorităților ungare privind costurile și condițiile contractului.

Moscova susține că o eventuală renunțare la cooperarea cu Rosatom ar pune în pericol securitatea energetică a Ungariei și ar priva țara de o sursă importantă de electricitate pe termen lung. Aceste afirmații fac parte din poziția oficială a Rusiei, în contextul disputei privind viitorul proiectului Paks II.

Deocamdată, acuzațiile privind presupusa implicare personală a Ursulei von der Leyen și existența unor interese private nu sunt susținute de dovezi publice prezentate de partea rusă. Disputa se desfășoară pe fondul reevaluării proiectului de către noul guvern ungar și al problemelor juridice legate de atribuirea contractului și finanțarea investiției.