Vinurile din Isabella și Lidia nu vor fi acceptate în UE după aderarea R. Moldova

Vinurile produse din soiurile de struguri Isabella și Lidia nu vor putea fi comercializate pe piața Uniunii Europene după aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar. În prezent, peste 5.000 de hectare de viță-de-vie din țară sunt plantate cu aceste soiuri, iar autoritățile caută soluții pentru înlocuirea lor cu soiuri adaptate noilor cerințe ale pieței și schimbărilor climatice.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a declarat că extinderea plantațiilor cu soiuri care corespund cerințelor europene reprezintă una dintre principalele provocări pentru sectorul vitivinicol.

„Două soiuri de viță-de-vie – Isabella și Lidia – pentru producerea vinului nu vor fi acceptate în cadrul Uniunii Europene atunci când vom deveni deja membri”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, autoritățile urmăresc creșterea suprafețelor cultivate cu soiuri competitive, inclusiv prin accesarea fondurilor europene și a resurselor prevăzute în cadrul Programului Strategic al Politicii Agricole.

Ministerul Agriculturii și cercetătorii lucrează, totodată, la identificarea și promovarea unor soiuri capabile să facă față mai bine secetei, temperaturilor scăzute și altor efecte ale schimbărilor climatice.

„În prezent, ne aflăm la intersecția industriei, a științei și a cercetării, unde începem să plantăm soiuri de viță-de-vie care sunt rezistente la schimbările climatice. Noi deja o facem la nivel de institut și vedem rezultate pozitive”, a spus ministrul.

O altă problemă este reprezentată de schimbarea preferințelor consumatorilor de struguri de masă pe piețele europene. Economistul Ghenadie Ivașcenco susține că soiurile cultivate pe scară largă în Republica Moldova, inclusiv soiul „Moldova”, pierd teren în fața soiurilor fără sâmburi, tot mai solicitate în Occident.

Potrivit unei analize citate de economist, aproximativ 80% din cererea de pe piețele occidentale este orientată spre strugurii fără sâmburi. Strugurii cu sâmburi pot ajunge să fie comercializați cu 40–50% mai ieftin, în funcție de piață, sezon și calitate.

Ivașcenco consideră că sectorul vitivinicol și cel al strugurilor de masă au nevoie de o tranziție mai rapidă către soiurile solicitate pe piețele externe, precum și de o colaborare mai strânsă între cercetare și producători.