11% TVA la carte, 4% la jocurile de noroc? România ajunge în fruntea clasamentului european

România a ajuns să aibă cea mai ridicată cotă de TVA aplicată cărților din Uniunea Europeană, după majorarea taxei de la 5% la 11%, începând cu 1 august 2025. În același timp, anumite operațiuni din domeniul jocurilor de noroc beneficiază de un regim fiscal diferit, fapt care readuce în discuție presiunea fiscală asupra pieței de carte.

Potrivit datelor citate de Mediafax și Forbes România, cele mai importante 101 edituri din România au avut în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 186,2 milioane de euro, cu doar 1,5% peste nivelul anului precedent. Creșterea valorică nu înseamnă însă automat și o creștere a consumului de carte, întrucât scumpirea cărților a compensat reducerea volumului vânzărilor.

Majorarea TVA a făcut parte din pachetul de măsuri fiscale adoptat în vara anului 2025, în timpul Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Reprezentanții industriei editoriale descriu o piață în care cititorii sunt tot mai atenți la preț și caută promoții și reduceri. În același timp, editurile devin mai prudente în alegerea titlurilor și a tirajelor, orientându-se către proiecte cu un risc comercial mai ușor de anticipat.

Pentru un editor, un tiraj mare înseamnă bani blocați dacă vânzările încetinesc. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital imobilizat, iar pentru cititor, prețul mai mare înseamnă mai puține cărți cumpărate cu aceeași sumă.

Presiunea asupra industriei este amplificată de creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție.

În acest context, este remarcat și regimul fiscal aplicat jocurilor de noroc. Codul fiscal prevede scutiri de TVA pentru anumite operațiuni din domeniul pariurilor, loteriilor și altor forme de jocuri de noroc.

În privința cărților, România se află însă la nivelul de 11% TVA, fiind urmată de Austria, cu 10%. În Franța, cărțile sunt taxate cu 5,5%, în Germania cu 7%, în Italia și Spania cu 4%, iar în Polonia cu 5%. Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero.

Diferențele de TVA nu explică singure dimensiunea unei piețe editoriale, dar arată că statele europene folosesc abordări fiscale diferite în cazul cărților.

România are și o problemă legată de consumul de carte. Potrivit Eurostat, în 2022, doar 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%.

În Franța, piața de carte a avut în 2025 o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, iar editurile au vândut 419,6 milioane de exemplare.

România va fi, în 2028, Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt. Evenimentul poate oferi autorilor și editurilor românești oportunități pentru promovarea internațională, obținerea unor drepturi de traducere și dezvoltarea unor relații comerciale.

Până atunci însă, piața românească de carte trebuie să facă față unei combinații dificile: TVA mai mare, prețuri în creștere, consum redus de carte și costuri ridicate pentru producție și distribuție.