Nepalezi, indieni și bangladeșeni, tot mai prezenți pe piața muncii din Moldova. Ce reguli trebuie să respecte

Peste 23.800 de cetățeni străini au în prezent acte valabile de ședere în Republica Moldova, iar mai mult de 5.500 dintre aceștia dețin drept de ședere în scop de muncă. Numărul muncitorilor străini este în creștere, pe fondul deficitului de forță de muncă de pe piața internă.

Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) desfășoară până pe 16 octombrie campania „Ședere legală, muncă legală, migrație sigură”, prin care informează cetățenii străini și angajatorii despre regulile privind șederea și angajarea.

Potrivit șefului adjunct al IGM, Cornel Triboi, în primele șase luni ale anului cei mai mulți cetățeni străini care au venit să muncească în Republica Moldova provin din Nepal, Bangladesh, Uzbekistan, India și Sri Lanka. Aceștia sunt angajați în special în construcții, agricultură și servicii de livrare. Există, de asemenea, cetățeni străini documentați în domeniul sportului și al tehnologiilor informaționale.

„Observăm o creștere, iar aceasta este legată de deficitul forței de muncă de pe piața internă. Agenții economici se află în situația în care nu pot recruta personal pe plan local și aleg să aducă forță de muncă din afara Republicii Moldova”, a declarat Cornel Triboi la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.

Intrarea legală în țară nu înseamnă automat și dreptul de a munci. Pentru angajare sunt necesare documente care confirmă dreptul de muncă, un contract individual de muncă și, de regulă, o carte de rezidență pentru străinii care dețin drept de ședere în scop de muncă.

Procedura de obținere a dreptului de ședere în scop de muncă este inițiată de angajator. Totodată, străinul trebuie să dețină permanent documentele valabile care îi confirmă identitatea și statutul legal.

Există însă și categorii de cetățeni străini care beneficiază de reguli speciale. Printre aceștia se numără jurnaliștii acreditați, echipajele navelor maritime și cadrele științifico-didactice, care pot desfășura anumite activități pentru perioade de până la 90 de zile, în condițiile stabilite de legislație.

Atât muncitorul străin, cât și angajatorul pot fi sancționați în cazul încălcării legislației. Străinul depistat cu ședere ilegală sau care desfășoară activități de muncă ilegale poate fi sancționat contravențional, îndepărtat de pe teritoriul țării și supus unei interdicții de intrare pentru perioada prevăzută de lege. Angajatorul poate fi, la rândul său, sancționat contravențional.

De la începutul anului, IGM a întocmit 138 de procese contravenționale în privința cetățenilor străini. Dintre aceștia, 19 persoane au fost plasate în custodie publică și ulterior îndepărtate de pe teritoriul Republicii Moldova. În celelalte cazuri au fost emise decizii de returnare, iar persoanele fie au părăsit benevol țara, fie au fost returnate forțat.

Potrivit lui Cornel Triboi, în multe cazuri angajatorii cunosc prevederile legale, însă aleg să nu le respecte.

În același timp, muncitorii străini beneficiază, în ceea ce privește raporturile de muncă, de drepturi similare celor ale cetățenilor Republicii Moldova. Acestea vizează timpul de muncă și de odihnă, concediul, securitatea la locul de muncă și alte garanții prevăzute de legislația muncii.

Dacă un muncitor străin este obligat să lucreze peste program, nu primește salariul prevăzut în contract sau îi sunt încălcate alte drepturi, acesta se poate adresa Inspectoratului de Stat al Muncii. În cazul reținerii pașaportului sau a altor acte personale, persoana este îndemnată să sesizeze poliția.

IGM recomandă cetățenilor străini să verifice dacă activitatea lor este legală și să obțină informații direct de la autorități. În cadrul campaniei sunt distribuite materiale informative în mai multe limbi, iar străinii pot solicita consultații prin intermediul centrului de apel al instituției.

În cazul în care oferta de muncă nu corespunde condițiilor reale, inclusiv dacă salariul primit este mai mic decât cel promis, situația poate fi verificată prin raportare la contractul individual de muncă. Documentul este prezentat în cadrul procedurii de documentare și trebuie să conțină condițiile de muncă și salariul convenit.

Potrivit IGM, salariul unui cetățean străin trebuie să constituie cel puțin 50% din salariul mediu pe economie.

Străinii care își schimbă domiciliul sunt obligați să informeze IGM în termen de 15 zile. De asemenea, dacă își schimbă locul de muncă, trebuie să respecte procedurile legale și să informeze autoritățile despre modificările intervenite.

Legislația permite și documentarea muncitorilor străini sezonieri, însă această opțiune este utilizată mai rar de agenții economici. Potrivit IGM, perioada pentru un astfel de drept de ședere poate fi de până la nouă luni, în timp ce un drept de ședere standard în scop de muncă poate fi acordat, în funcție de contract, pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitatea prelungirii.

Totodată, cetățenii străini care dețin drept de ședere în scop de muncă pot solicita reîntregirea familiei. În acest caz, soția, copiii și alți membri eligibili ai familiei pot veni să locuiască în Republica Moldova, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislație. Membrii de familie documentați prin procedura de reîntregire pot dobândi, la rândul lor, dreptul de a munci în Republica Moldova.