La fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate șapte hectare: „Nu dorim să creștem suprafețele, ci să replantăm”

Suprafețele ocupate cu viță-de-vie în Republica Moldova se reduc, însă autoritățile consideră că fenomenul trebuie privit mai degrabă ca o restructurare a sectorului decât ca un declin. În ultimii opt ani, pentru fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate aproximativ șapte hectare, a declarat directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, la emisiunea „Pe Față” de la Moldova 1.

Potrivit lui Iamandi, o mare parte dintre plantațiile defrișate sunt vechi, slab productive și cultivate cu soiuri pentru care cererea de pe piață a scăzut. Republica Moldova păstrează încă o moștenire importantă din perioada sovietică, când suprafețele ocupate de viță-de-vie depășeau 200.000 de hectare.

Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului susține că, în multe cazuri, plantațiile cu o productivitate de patru-cinci tone de struguri la hectar nu mai sunt rentabile, în condițiile în care media globală este de aproximativ zece tone la hectar.

O problemă aparte o reprezintă și plantațiile abandonate. Potrivit lui Iamandi, defrișarea acestora este necesară deoarece ele pot deveni focare de boli pentru viile din apropiere și pot crește costurile producătorilor pentru tratamente.

„Noi nu dorim să creștem suprafața noastră, care este acum sub 9.000 de hectare, evident, deoarece nu este logic în situația în care descrește consumul. Ceea ce noi ne dorim este să replantăm acele plantații de viță-de-vie care nu mai sunt rentabile, să replantăm soiurile care nu mai sunt rentabile”, a declarat Ștefan Iamandi.

Acesta a precizat că statul sprijină procesul prin politica de subvenționare, care prevede ajutoare pentru plantarea viței-de-vie cu indicație geografică protejată, a soiurilor autohtone și a celor cu randament mai mare.

„Statul încearcă să redirecționeze spre direcția corectă de plantare a viței-de-vie”, a explicat directorul ONVV.

Ștefan Iamandi a vorbit și despre impactul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană asupra sectorului vitivinicol. Potrivit acestuia, după integrare, țara va avea posibilitatea de a planta anual cel mult 1% din suprafața totală de viță-de-vie, ceea ce face ca accentul să fie pus pe replantarea suprafețelor existente, nu pe extinderea acestora.

„Mesajul final este că noi nu dorim să creștem suprafețe, noi dorim să replantăm, deoarece Uniunea Europeană prevede că ai dreptul să plantezi pe an cel mult un procent din suprafața totală”, a spus Iamandi.

El a menționat și diferența dintre nivelul sprijinului acordat producătorilor din Republica Moldova și cel din alte state europene. În România, a spus directorul ONVV, pentru plantarea unui hectar de vie se acordă o subvenție de 80%.

„80 la sută este o cifră enormă comparativ cu ceea ce beneficiem noi. Da, subvenționarea a crescut comparativ cu anii trecuți, dar, iarăși, dacă o comparăm cu alte țări, decalajul este foarte mare”, a adăugat Ștefan Iamandi.

Anterior, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, declara că Republica Moldova nu a plantat sau reînnoit în acest an plantații cu viță-de-vie. Potrivit ministrului, situația s-ar putea menține și anul viitor dacă nu vor fi identificate rapid resurse financiare pentru sectorul vitivinicol.

Totodată, ministrul a atenționat că, după aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea o marjă foarte redusă pentru extinderea suprafețelor cultivate cu viță-de-vie.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, suprafața viilor din Republica Moldova s-a redus cu aproximativ 10.000 de hectare în ultimii cinci ani, ajungând la puțin peste 100.000 de hectare. Dintre acestea, aproximativ 93.000 de hectare sunt pe rod.