Republica Moldova, principalul punct de destinație pentru gazele care mai intră prin România

Fluxurile de gaze naturale importate prin România s-au redus aproape complet, iar singurele cantități care mai intră în țară sunt destinate tranzitului către Republica Moldova, potrivit datelor operatorului național de transport al gazelor, Transgaz.

În prezent, prin punctul Ruse–Giurgiu intră din Bulgaria aproximativ 2 milioane de metri cubi de gaze, în timp ce circa 2,4 milioane de metri cubi ies din România prin Iași–Ungheni. Potrivit directorului Transgaz, Ion Sterian, gazele care intră prin Bulgaria nu sunt destinate consumului intern al României, ci tranzitului către Republica Moldova, la care se adaugă o cantitate redusă exportată direct către piața moldovenească, comunică presa de la București.

Situația este determinată de lucrările efectuate în Bulgaria la infrastructura de transport al gazelor. Potrivit lui Ion Sterian, capacitatea conductei este extinsă de la 5 la 10 miliarde de metri cubi anual, iar lucrările, anunțate anterior, urmează să continue pe parcursul acestei săptămâni.

În același timp, tranzitul de gaze prin România către Ungaria a ajuns la zero. Anterior, aproximativ 7,7 milioane de metri cubi de gaze treceau zilnic prin România în direcția Ungariei. Ruta românească reprezintă una dintre cele două căi prin care Ungaria primește gaze provenite din Rusia și Turcia, cealaltă fiind ruta prin Serbia.

Reducerea importurilor destinate pieței românești s-a reflectat și asupra ritmului de umplere a depozitelor subterane. În prezent, România mai injectează puțin peste 5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, față de 12–13 milioane de metri cubi în săptămâna precedentă.

Depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de aproximativ 80%, cu circa cinci săptămâni înainte de începerea oficială a sezonului rece. Nivelul este peste media Uniunii Europene, estimată la aproximativ 70%.

La nivel european, după ce Comisia Europeană a renunțat pentru acest an la obligația generală ca statele membre să ajungă la un grad de umplere de cel puțin 90%, fiecare țară și-a stabilit propriul ritm de constituire a stocurilor. Polonia și-a umplut deja depozitele la 100%, în timp ce Italia și Franța se află, de asemenea, la niveluri ridicate.

Una dintre principalele probleme este situația Germaniei, cel mai mare consumator de gaze din Europa, ale cărei depozite sunt umplute în proporție de aproximativ 56%.