Guvernul cere Parlamentului stare de urgență în energie și sectorul hidrologic pentru 60 de zile

Guvernul a aprobat, în ședința din 22 septembrie, înaintarea către Parlament a propunerii de declarare a stării de urgență, la nivel național, în sectoarele energetic și hidrologic. Măsura ar urma să fie instituită pentru 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

Autoritățile susțin că riscurile care au determinat instituirea anterioară a stării de alertă nu au dispărut, ci s-au amplificat pe fondul evoluțiilor regionale, al presiunilor asupra piețelor energetice și al deficitului hidrologic. În plus, apropierea sezonului rece este de natură să crească presiunea asupra sistemului energetic.

În sectorul energiei electrice, aproximativ 59% din necesarul Republicii Moldova pentru această iarnă urmează să fie acoperit din importuri. În orele de vârf, necesarul de import este estimat la 400–450 MW, în timp ce circa 360 MW reprezintă capacitate garantată. Diferența ar urma să fie acoperită prin capacități suplimentare disponibile în regiune, însă acestea nu sunt permanent garantate.

În cazul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Potrivit autorităților, în prezent nu există un deficit fizic de gaze, însă persistă un risc financiar, în condițiile creșterii prețurilor internaționale și a necesității de a procura gaze și de a completa într-un timp scurt stocurile obligatorii.

Situația de pe piața carburanților s-a stabilizat în ultimele săptămâni. La începutul lunii august, Republica Moldova dispunea de stocuri de motorină pentru aproximativ 3,5 zile, iar 109 stații raportau lipsa produsului la pompă. În prezent, stocurile sunt estimate la circa 10 zile, iar numărul stațiilor cu probleme de aprovizionare a coborât sub șapte.

Guvernul argumentează însă că volatilitatea de pe piețele internaționale impune existența unor mecanisme de intervenție rapidă pentru stabilizarea stocurilor și prevenirea unei eventuale penurii.

Un alt motiv invocat este deficitul hidrologic persistent pe râurile Nistru și Prut. Nivelul scăzut al apei poate afecta captările și, implicit, alimentarea populației cu apă potabilă.

Autoritățile consideră că riscurile din sectorul energetic și cel hidrologic sunt interdependente. Stațiile de captare, pompare și tratare a apei depind de energia electrică, în timp ce seceta poate reduce producția de energie hidroelectrică. Astfel, problemele dintr-un sector pot amplifica dificultățile din celălalt.

Potrivit Guvernului, declararea stării de urgență ar permite, atunci când situația o va impune, adoptarea unor măsuri temporare pentru menținerea stocurilor și importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor casnici și a infrastructurii critice, precum și asigurarea continuității alimentării cu apă și energie.

Propunerea urmează să fie examinată de Parlament. Obiectivul declarat al autorităților este prevenirea penuriilor și a întreruperilor și menținerea funcționării serviciilor esențiale în perioada sezonului rece.