Haos în evidența întreprinderilor de stat: Pentru 323 de entități nu se știe cine le administrează

Statul nu are o evidență unică și clară a întreprinderilor pe care le deține, iar pentru sute de entități nu este clară autoritatea responsabilă de administrarea lor. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind întreprinderile de stat, Dinu Plîngău, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

Potrivit deputatului, în registrul Agenției Servicii Publice (ASP) figurează 515 întreprinderi de stat, însă pentru 323 dintre acestea nu este clar ce autoritate publică le administrează.

Plîngău susține că situația s-a acumulat de-a lungul anilor și are legătură inclusiv cu modul în care erau create întreprinderile de stat. După proclamarea independenței Republicii Moldova, ar fi existat 1.359 de astfel de entități, multe fiind înființate prin ordine ale miniștrilor sau decizii ale unor structuri care ulterior au fost desființate.

„Cum se creau înainte întreprinderile de stat, dincolo de cele moștenite? Printr-un ordin al ministrului, printr-o hârtie semnată de un director de departament. Deci nu se ducea, în foarte multe cazuri, prea mare evidență, cum este acum”, a explicat deputatul.

Reorganizarea administrației publice și dispariția unor ministere, departamente și autorități au complicat și mai mult situația patrimoniului public. Potrivit lui Plîngău, întreprinderile și bunurile instituțiilor desființate ar fi trebuit preluate de autoritățile succesoare, însă în multe cazuri acest lucru nu s-a întâmplat.

„În momentul în care nu mai există o instituție, dar care avea un patrimoniu, acest patrimoniu trebuie să treacă, sub aspectul succesiunii, la o altă întreprindere care trebuie să ia toată chestia asta, să o administreze, să facă o inventariere. Aceste lucruri, în multe cazuri, nu s-au făcut”, a declarat Plîngău.

O altă problemă ar fi apărut după crearea Agenției Proprietății Publice (APP). Deși legislația prevedea atribuții ale agenției în administrarea întreprinderilor de stat, ulterior au fost aprobate hotărâri de Guvern prin care au fost stabilite liste concrete ale întreprinderilor aflate în gestiunea APP. În acest context, unele entități ar fi rămas în afara evidențelor agenției.

Cele 323 de întreprinderi pentru care nu este clar cine exercită administrarea nu se află însă toate în aceeași situație. O parte nu mai desfășoară activitate și există doar formal. Unele nu pot fi radiate din registre deoarece au datorii neachitate, iar legislația nu permite lichidarea și radierea lor în asemenea condiții.

Diferențe există și între registrele instituțiilor statului. Plîngău a menționat că Serviciul Fiscal de Stat indică aproximativ 609 întreprinderi, însă în această cifră sunt incluse și întreprinderile municipale. În registrul ASP sunt înregistrate 515 întreprinderi de stat.

„Trebuie să corelezi registrul de la Fisc, registrul de la ASP și să înțelegi care este activă, care nu este activă, ce e cu viața lor”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

În urma verificărilor, comisia a identificat și 42 de întreprinderi care apar în registrul ASP, dar lipsesc din evidența Serviciului Fiscal. Potrivit lui Plîngău, acest fapt indică faptul că respectivele entități nu ar mai desfășura activitate economică de mai mulți ani.

Comisia urmează să verifice situația fiecărei întreprinderi în parte, inclusiv patrimoniul deținut, activitatea desfășurată și statutul juridic. Printre obiective se numără identificarea entităților care necesită reorganizare sau lichidare și stabilirea clară a autorităților responsabile de administrarea patrimoniului public.