Statul a cheltuit aproape 89 de milioane de lei pentru consiliile întreprinderilor de stat: unii funcționari au câte 3-4 mandate

Statul a achitat aproape 89 de milioane de lei, în perioada 2022–2024, pentru indemnizațiile și primele acordate membrilor organelor de conducere și control ale întreprinderilor și companiilor cu capital de stat. Curtea de Conturi constată că unii funcționari dețin simultan câte 3–4 mandate, în condițiile în care legislația nu stabilește restricții clare privind cumularea acestor funcții.

Potrivit raportului anual al Curții de Conturi pentru 2025, pentru aproximativ 510 funcții din organele de administrare și control ale 74 de organizații cu capital de stat au fost achitate, în cei trei ani, 71,4 milioane de lei sub formă de indemnizații fixe și alte 17,2 milioane de lei sub formă de prime din profit. În total, cheltuielile au ajuns la circa 88,6 milioane de lei.

Auditorii atrag atenția că un funcționar public poate fi, în același timp, reprezentant al statului într-o societate comercială, membru în trei consilii, într-o comisie de cenzori și într-un comitet de audit.

La Agenția Proprietății Publice, reprezentanții statului dețin, în medie, câte 3–4 mandate. Reprezentanții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării au, în medie, câte două mandate.

Curtea de Conturi avertizează că acumularea mai multor funcții poate crește riscul ca atribuțiile să fie exercitate formal și poate afecta inclusiv îndeplinirea responsabilităților funcționarilor la locul principal de muncă.

Auditorii au constatat și o disproporție între numărul membrilor organelor de conducere și dimensiunea unor întreprinderi. În 2024, în 23 de organizații cu capital de stat activau 91 de membri ai organelor de administrare și control, în condițiile în care acestea aveau împreună doar 327 de angajați. Astfel, revenea aproximativ un membru al consiliului la fiecare patru salariați.

Doar depășirea numărului minim necesar de membri ai consiliilor în 35 de organizații a generat cheltuieli suplimentare estimate la aproximativ 5,5 milioane de lei anual.

Raportul scoate în evidență și situația dificilă a sectorului întreprinderilor de stat. Din cele 233 de entități economice cu capital de stat analizate, doar 108 erau active. Alte 42 se aflau în proces de insolvabilitate, 19 în proces de lichidare, iar 48 nu desfășurau activitate. Auditorii au mai constatat că unele întreprinderi cu capital de stat nu figurează nici în Registrul patrimoniului public.

În total, raportul Curții de Conturi pentru anul 2025 include rezultatele a 47 de misiuni de audit, care au vizat 543 de instituții și organizații de stat. Efectul cuantificabil al auditurilor, rezultat din corectări contabile, luarea la evidență a activelor, restituirea fondurilor și transmiterea datoriilor spre recuperare, a fost estimat la circa 881 de milioane de lei.

Nereguli importante au fost depistate și în sectorul sănătății. Medicamente expirate în valoare de 15,8 milioane de lei au fost transmise spre distrugere, procedură care a generat costuri suplimentare de aproape 600 de mii de lei. Pentru alte medicamente în valoare de 46,6 milioane de lei, primite de instituțiile medicale sub formă de donații, nu a fost efectuat controlul de stat al calității.

În cazul achizițiilor centralizate pentru sistemul medical, au fost constatate întârzieri de până la 504 zile la achitarea bunurilor deja recepționate de spitale. Datoriile față de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate au ajuns la 81,7 milioane de lei.

Curtea de Conturi a semnalat și riscuri în gestionarea datoriei de stat. La sfârșitul anului 2025, aceasta constituia 132,8 miliarde de lei, cu 11,4 miliarde de lei mai mult decât cu un an înainte. Aproape 95% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație urmau să fie răscumpărate într-un termen de până la un an, peste limita stabilită pentru gestionarea riscului de refinanțare.

Totodată, 76,1% din împrumuturile externe atrase au fost utilizate pentru susținerea bugetului de stat, iar 23,9% pentru proiecte investiționale. În unele cazuri, statul a achitat dobânzi și comisioane pentru fonduri care nu au fost valorificate integral. De exemplu, în cazul unui proiect din domeniul gestionării deșeurilor solide au fost plătite circa 759 de mii de euro în dobânzi și comisioane, în timp ce gradul de valorificare a fondurilor a fost de doar 18,8%.