UE se pregătește de un război comercial cu China. Bruxellesul amenință cu noi taxe

Uniunea Europeană se apropie tot mai mult de o confruntare comercială deschisă cu China, pe fondul dezechilibrelor comerciale, al dependenței de materiile prime chinezești și al expansiunii rapide a producătorilor din această țară pe piața europeană. Potrivit unei analize publicate de cotidianul german „Der Standard”, presiunile pentru o poziție mai dură a Bruxellesului față de Beijing sunt în creștere, inclusiv în Germania, una dintre țările europene care au încercat cel mai mult timp să evite o escaladare.

Tensiunile au crescut după ce, la sfârșitul lunii iulie, miniștrii de Externe ai statelor UE au inclus 14 companii chineze pe lista sancțiunilor, acuzându-le de presupus sprijin pentru războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Beijingul a reacționat în doar 24 de ore, introducând restricții care au vizat inclusiv compania germană Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători europeni de armament.

Au fost vizate, de asemenea, compania poloneză de electronică Vigo și laboratorul franco-public-privat III-V Lab, cărora li s-a limitat accesul la produse chinezești cu dublă utilizare, civilă și militară. Impactul imediat asupra Rheinmetall este considerat redus, compania afirmând că mai puțin de 1% dintre componentele sale provin din China. Totuși, măsurile Beijingului transmit un avertisment mult mai amplu: în cazul unei escaladări, China ar putea restricționa accesul industriei europene la cipuri, pământuri rare și alte materii prime strategice.

Problema devine cu atât mai sensibilă pentru Europa cu cât deficitul comercial față de China continuă să crească. Economia chineză își extinde exporturile, iar automobilele și utilajele produse în China ocupă o pondere tot mai mare pe piața europeană. Potrivit datelor Deutsche Bank citate în material, cota automobilelor chinezești în Uniunea Europeană a crescut în doar trei ani de la 2% la 11%.

În același timp, companiile europene întâmpină dificultăți tot mai mari pe piața chineză. Germania a înregistrat anul trecut un deficit comercial de aproximativ 90 de miliarde de euro în relația cu China, în timp ce deficitul Austriei a ajuns la 12,6 miliarde de euro.

Economiștii vorbesc deja despre un posibil „șoc chinezesc 2.0”, care ar putea afecta chiar nucleul industrial al Europei. Dacă primul val de produse chinezești ieftine a afectat în special anumite sectoare industriale din Statele Unite după aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2001, noua ofensivă exportatoare amenință direct industria auto europeană, construcția de mașini, sectorul chimic și tehnologiile verzi.

Presiunea asupra Comisiei Europene pentru a reacționa este tot mai mare. Bruxellesul încearcă de mai multe luni să obțină de la Beijing măsuri pentru limitarea expansiunii exporturilor chineze, însă negocierile nu au produs până acum rezultate semnificative. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a avertizat că, dacă până în octombrie nu vor exista „rezultate concrete”, Uniunea Europeană ar putea recurge la măsuri mai stricte.

Schimbarea de atitudine este vizibilă în special în Germania. Industria auto germană s-a opus mult timp unor măsuri dure împotriva Chinei, deoarece piața chineză rămâne importantă pentru Volkswagen, BMW și Mercedes-Benz. Însă pierderea cotelor de piață în Europa și creșterea competitivității producătorilor chinezi determină tot mai multe voci din industrie să solicite o reacție mai fermă din partea Bruxellesului.

„Situația le-a scăpat deja printre degete companiilor germane”, a declarat Gabriel Felbermayr, directorul Institutului Austriac de Cercetare Economică (Wifo), citat de „Der Standard”. În opinia sa, pentru o parte a mediului industrial european, riscul de a nu reacționa a devenit mai mare decât riscul unei confruntări comerciale cu Beijingul.

Una dintre principalele acuzații aduse Chinei este că producătorii săi beneficiază de credite ieftine, subvenții și alte forme de sprijin de stat, ceea ce le-ar permite să concureze în condiții avantajoase pe piețele internaționale. Beijingul respinge aceste acuzații și susține că firmele europene au obținut profituri importante în China timp de decenii, iar acum încearcă să limiteze concurența atunci când industria chineză a ajuns la un nivel tehnologic comparabil cu cel occidental.

Comisia Europeană pregătește deja posibile contramăsuri. Printre variante se numără extinderea taxelor vamale la automobilele hibride plug-in produse în China, după modelul tarifelor introduse pentru vehiculele electrice chinezești începând din 2024. Producătorii chinezi s-au adaptat însă rapid la aceste măsuri, iar vânzările de automobile hibride pe piața europeană au crescut.

Bruxellesul ar putea lua în calcul și tarife pentru alte categorii de produse, inclusiv utilaje, însă astfel de măsuri ar necesita investigații comerciale în conformitate cu legislația europeană. În paralel, UE încearcă să reducă dependența de furnizorii chinezi în domenii strategice precum semiconductorii și pământurile rare.

Pământurile rare reprezintă una dintre cele mai importante arme economice aflate la dispoziția Beijingului. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, China asigură aproximativ 60% din extracția pământurilor rare utilizate pentru fabricarea magneților și controlează 91% din producția mondială rafinată. Aceste materiale sunt esențiale pentru motoare electrice, turbine eoliene, roboți industriali și numeroase sisteme militare moderne.

În aceste condiții, nici Europa și nici China nu își permit cu ușurință o ruptură comercială. UE depinde de China pentru o serie de materii prime și componente strategice, în timp ce Beijingul are nevoie de acces la piața europeană pentru a-și menține ritmul exporturilor și producția industrială.

Un eventual război comercial ar putea avea, astfel, consecințe importante pentru ambele economii. China deține controlul asupra unor verigi esențiale ale lanțurilor globale de aprovizionare, în timp ce Uniunea Europeană reprezintă o piață de sute de milioane de consumatori, de care producătorii chinezi au nevoie tot mai mult pe măsură ce accesul la piața americană devine mai dificil.

Fereastra pentru un compromis nu este încă închisă, însă se îngustează rapid. O nouă rundă de sancțiuni, taxe vamale și represalii ar putea transforma actualele dezechilibre comerciale într-o confruntare de amploare, cu efecte asupra industriei europene și asupra întregii economii mondiale.