De ce produsele autohtone nu ajung pe rafturile magazinelor? Explicațiile ministrului Agriculturii

Produsele autohtone continuă să aibă o prezență redusă pe rafturile magazinelor din Republica Moldova, iar una dintre principalele explicații este competitivitatea scăzută a producătorilor locali în raport cu importatorii. Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, susține că autoritățile nu pot obliga rețelele comerciale să favorizeze produsele moldovenești, iar soluția trebuie căutată în creșterea productivității și eficienței producătorilor locali.

Subiectul a fost abordat în cadrul unei emisiuni, unde ministrul a fost întrebat de ce, după ani de discuții despre promovarea producției autohtone, în magazine se regăsesc în continuare relativ puține produse moldovenești.

Potrivit lui Osmochescu, unul dintre avantajele produselor importate îl reprezintă volumele mari în care acestea sunt aduse pe piață, ceea ce permite, în multe cazuri, comercializarea lor la prețuri mai mici.

„Volumele care sunt importate din alte state sunt cu mult mai mari, la un preț mai mic”, a declarat ministrul.

În aceste condiții, oficialul consideră că soluția nu este limitarea importurilor, ci creșterea capacității producătorilor moldoveni de a concura atât pe piața internă, cât și pe cele externe.

Ministrul Agriculturii susține că productivitatea din agricultura Republicii Moldova rămâne sub nivelurile înregistrate chiar și în statele Uniunii Europene cu cele mai mici valori.

Potrivit lui Osmochescu, productivitatea nu trebuie evaluată doar prin cantitatea de produse obținută, ci prin întregul proces de producție, inclusiv costurile suportate de antreprenori și cheltuielile salariale.

„Unica ce putem face și asta am început, să susținem producătorii locali prin a crește productivitatea”, a afirmat ministrul.

Oficialul a menționat că producătorii beneficiază de mai multe forme de sprijin, inclusiv programe de ajutor de stat și proiecte destinate dezvoltării antreprenoriatului.

În același timp, o problemă este că o parte dintre agricultori și antreprenori nu cunosc suficient de bine oportunitățile de finanțare și programele de sprijin disponibile.

În acest context, Ministerul Agriculturii intenționează să pună un accent mai mare pe informarea producătorilor despre măsurile de sprijin de care pot beneficia.

O altă direcție anunțată de ministru este diversificarea piețelor de desfacere. În special, producătorii și exportatorii care încă depind de piețele din Federația Rusă și Belarus ar urma să fie sprijiniți să-și reorienteze exporturile către Uniunea Europeană.

„Trebuie să facem un program de susținere a acestor producători și exportatori pentru a penetra piața Uniunii Europene”, a declarat Osmochescu.

Ministrul consideră că Republica Moldova ar putea beneficia în acest proces și de sprijinul Uniunii Europene, inclusiv prin programe de ajutor de stat.

Drept exemplu, oficialul a indicat sectorul vitivinicol. După embargourile impuse de Federația Rusă, o parte dintre producătorii moldoveni s-au orientat către standardele europene și internaționale și au reușit să-și diversifice piețele de desfacere.

Un alt exemplu este sectorul horticol. Osmochescu a subliniat că Republica Moldova a devenit un exportator important de prune pe piața Uniunii Europene.

Competitivitatea producătorilor nu este însă singurul factor care determină ce produse ajung pe rafturi și, ulterior, în coșurile cumpărătorilor.

Potrivit ministrului, prețul are un rol important în decizia consumatorilor, în condițiile în care Republica Moldova este o piață relativ mică, iar o parte dintre cumpărători aleg produsele mai ieftine, chiar dacă acestea sunt importate.

„Noi suntem o piață mică și bineînțeles că ne preocupă și bunăstarea cetățenilor care deseori aleg produse care sunt mai ieftine și nu neapărat de cea mai bună calitate, în comparație cu produsele din Republica Moldova”, a declarat Eugeniu Osmochescu.

Astfel, potrivit ministrului, creșterea ponderii produselor autohtone pe rafturile magazinelor nu poate fi obținută doar prin măsuri administrative, ci presupune investiții în productivitate, reducerea costurilor, acces mai bun la finanțare, informarea producătorilor și identificarea unor noi piețe de desfacere.