Vitalie Perciun: Câteva raționamente despre sectorul construcțiilor din Republica Moldova

Sectorul construcțiilor reprezintă unul dintre cele mai mari sectoare economice din Republica Moldova, iar piața construcțiilor cuprinde trei mari componente: renovarea și modernizarea clădirilor existente; construcția de clădiri noi; inginerie civilă.

În acest context, este de constatat că acest sector are perspective neclare de dezvoltare, din cauza lipsei forței de muncă calificată, din cauza reducerii puterii de cumpărare a cetățenilor, a creșterii inflației, a plecării masive a tinerilor peste hotare, scumpirii considerabile a materialelor de construcție etc.

Activitatea de construcții reprezintă sectorul economiei naționale, în care se desfășoară procesul de execuție a lucrărilor de construcții, destinate creării mijloacelor fixe și menținerii construcțiilor existente la un nivel tehnic constructiv cât mai apropiat de cel inițial

Analizând statistica ramurii în ultimii ani, putem afirma că Republica Moldova s-a confruntat atât cu creșterea volumului construcțiilor, cât și cu scăderea acestuia. Astfel, indicii lucrărilor de construcții înscriu o creștere, din  2015 până în 2018, iar, din 2019 până în prezent, se atestă un declin al ramurii, explicat, în mare parte, inclusiv pandemiei Covid-19. Totodată, este de menționat deficitul de brațe de muncă calificată și concurența neloială, care reprezintă alți doi factori ce au condiționat reducerea volumului de lucrări de construcții în Republicii Moldova.

Cu referință la lipsa tot mai accentuată a brațelor de muncă calificate, unele calcule indică o interdependență acută cu procesele de scădere cronică a populației, pe fundalul lipsei locurilor de muncă și exodului masiv al populației active.

Pe de altă parte, este de remarcat modelul de creștere economică acreditat în Republica Moldova, care este unul determinat de consum și alimentată de remitențe. Un asemenea model este puțin sustenabil, iar scăderea numărului de populație și îmbătrânirea acesteia duce la creșterea continuă a numărului de persoane cu venituri mici, dependente de pensii și alocații sociale. Toate acestea, bineînțeles, vor influența negativ sectorul construcțiilor din țara noastră.

Potrivit prognozelor ONU, în deceniile viitoare declinul populației în Europa Centrală și de Est va continua cu ritmuri rapide. În acest context, a fost constatat faptul că Republica Moldova este una din cele mai afectate țări din regiune, populația căreia, către anul 2050, poate să se micșoreze cu 44,2%, cauza principală fiind migrația în masă. Totodată, Republica Moldova rămâne una din cele mai sărace țări din regiune, PIB-ul per capita în comparație, de exemplu, cu România, fiind de aproape trei ori mai mic și de peste patru ori mai mic decât în Lituania.

Potrivit datelor Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Moldova., numărul real al populației care locuiește în Republica Moldova este de 2,6 milioane de oameni. Calculele au fost făcute aplicând metodologia internațională de calcul al populației cu reședința obișnuită, dar și ținând cont de numărul persoanelor care pleacă și revin în țară.

Depopularea Republicii Moldova capătă un caracter tot mai accentuat, tinerii plecând peste hotare, ceea ce determină o presiune enormă pe sistemul de pensii. Statisticile oficiale ne dau cifre alarmante: după 2010 și până în 2022, în Republica Moldova, numărul angajaților practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar numărul pensionarilor a crescut de la 461 de mii, în 2010, la 525 de mii în 2022. Astfel, astăzi avem 1,2 lucrători la un pensionar. Plus de aceasta, pe lângă pensionarii după limita de vârstă, mai sunt și alte grupuri de pensionari. Astfel, presiunea pentru angajații din sectorul real al economiei este și mai mare.

În ultimii opt ani, conform datelor statistice, raionul Cimișlia a pierdut 21,6% din populație; raionul Cantemir – 19,7%, Telenești – 19,3%, Călărași – 19%, Hâncești – 18,6%, Briceni – 17,9%, Nisporeni – 17,4%, Basarabeasca – 16,8%, Ștefan Vodă – 16,1%, Leova – 15,9%, Cahul – 15,4%, restul raioanelor sub 15%. În cazul raionului Nisporeni populația aproape că s-a înjumătățit și nu din cauza natalității scăzute, cât din cauza migrației masive peste hotare.

În aceste condiții, este prognozat că deja în acest an – 2023 -, numărul persoanelor care intră în câmpul muncii va fi mai mic decât a celor care se vor pensiona. Noi suntem practic în imposibilitatea menținerii sistemul actual de pensionare cu resursele proprii.

În aceeași ordine de idei, constatăm cu regret că anul trecut – 2022 - Republica Moldova a pierdut 37.000 de angajați. Astfel, la finele anului trecut numărul scriptic de angajați din economia națională a constituit 595.600 de persoane, fiind în descreștere comparativ cu 2021 cu circa 37.000 persoane (632.700 în 2021). Este o reducere cu circa 6% şi una dintre cele mai semnificative din ultimele două decenii. Nu mai puțin alarmant este faptul că trendul se va păstra și pentru 2023, în acest an, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), vor dispărea alte 9000 de locuri de muncă.

Dacă e să analizăm lucrurile la rece, în contextul celor enumerate, concluziile pentru viitorul sectorului construcțiilor din Republica Moldova nu sunt tocmai îmbucurătoare. Pe motiv că nu avem răspunsuri certe la mai multe întrebări fundamentale: Pentru cine să fie construite, bunăoară, noi apartamente, dacă populația fuge din țară ?; În câți ani o familie de tineri ar putea să-și procure un apartament de 70.000 EURO, atunci când salariul mediu pe economie este mai mic de 12.000 de lei?; Ce se va întâmpla cu economia țării noastre, bazată pe consum, atunci când vor ”seca” remitențele?; La un moment dat, oare cine va mai investi în acest sector, dacă nu va mai exista cerere? ... În acest moment, nu avem răspunsuri clare la aceste întrebări.