VITALIE PERCIUN: Recesiunea economică este indusă de ineficiența politicilor promovate, nu doar de războiul din Ucraina

După o iarnă cu prețuri nemaivăzut de mari pentru resursele energetice, cetățenii Republicii Moldova au dat primăvara năvală la lombarduri și agențiile de microfinanțare. Sunt nevoiți să ia credite deosebit de scumpe și să-și vândă obiectele mai de preț, pentru a achita facturile. Lombardul și companiile de microfinanțare au ajuns cele mai profitabile afaceri din țară, iar întreprinderile mici și mijlocii vor începe în scurt timp să intre în faliment, din cauza situației dificile. Oamenii de afaceri nu au niciun ajutor din partea autorităților de resort, iar inflația este mai mare decât în Ucraina vecină, antrenată într-un război sângeros. Se pare că intră în faliment până și statul Republica Moldova, responsabilii nefiind capabili să reacționeze prompt și eficient pentru a asigura un trend ascendent al economiei naționale. 

Una din marile probleme care afectează dezvoltarea robustă a economiei moldovenești ține de lipsa de investiții din exterior. Din cauza unei situații interne confuze, investitorii străini nu se grăbesc să aducă bani în economia națională. Iar Investițiile reprezintă perspectiva cea mai sigură de creștere economică. Astfel, prin atragerea de investiții se creează noi locuri de muncă, se asigură o creștere economică durabilă putându-se prognoza evoluții pozitive. Investițiile trebuie să se bazeze pe alocarea de fonduri prin posibilitățile interne, dar și prin atragerea de investiții străine directe. Din acest punct de vedere, un rol important îl are și cadrul legislativ, dar și atractivitatea economiei naționale.

Politica de investiții străine se cere a fi considerată ca un prim pas în suplimentarea necesarului intern de capital, dar şi ca o sursă de introducere a noilor tehnologii, a know-how-ului şi a managementului performant.

Totodată, se desprinde și concluzia că Republica Moldova trebuie să aibă câteva domenii particulare care, în contextul structurii și resurselor economiei naționale, să fie cele care aduc, prin investiții suplimentare, o creștere a valorii adăugate brute.

Dar ce politici au fost implementate, pentru a atinge aceste obiective ? Regretabil, dar oamenii de afaceri nu au niciun ajutor, motiv pentru care sunt descurajați să realizeze noi proiecte, să investească în dezvoltarea economiei naționale. Dimpotrivă, lumea de afaceri își reorientează businessul pentru alte piețe și regiuni, cu condiții mai bune.

Pentru Republica Moldova, anul economic 2022 a fost marcat de o inflație fără precedent și de creșterea prețurilor la resursele energetice. Nici perspectivele pentru 2023 nu sunt optimiste.

În 2022 am avut o creștere a inflației de peste 30% și o explozie a prețurilor la toate produsele și serviciile. În aceste condiții, instituțiile responsabile nu au fost capabile să elimine aceste fenomene negative.

Astfel, anul 2022 Republica Moldova a fost cuprinsă de stagflație, ceea ce înseamnă o recesiune economică estimată la 3-4% pe fundalul unei inflații medii de circa 30%.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), prețurile medii de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 au crescut cu 33,97%, inclusiv la produsele alimentare - cu 37,12%, la mărfurile nealimentare - cu 22,42%, iar la serviciile prestate populației - cu 47,25%.

În acest caz, este firesc să întrebăm de ce prețurile în Republica Moldova sunt mai mari decât în Ucraina, țară antrenată în război, dar în care salariile sunt considerabil mai mari decât în țara noastră ? Sau de ce Ucraina plătește un preț mai mic pentru gazele naturale ? Sau, în aceeași cheie, de ce inflația în Ucraina este mai mică decât în Republica Moldova ?

Anul 2023 va fi unul și mai dificil

Potrivit unor surse oficiale, în 2022 deficitul bugetar al Republicii Moldova a fost de circa 14,6 miliarde lei sau 5,2% din PIB, iar pentru 2023 guvernul estimează că deficitul va fi și mai ridicat - de 18,5 miliarde lei sau 6% din PIB. Astfel, țara va continua să se confrunte cu aceleași probleme economice ca și în 2022, iar promovarea unei politici bugetare expansioniste cu deficite bugetare ridicate devine o necesitate.

Nici în domeniul energetic situația nu se va schimba radical. Din cauza deficitului de resurse de gaze pe piața europeană, Republica Moldova va continua să plătească scump pentru gazele naturale, continuând să mizeze pe suportul partenerilor externi.

Astfel, se atestă că Republica Moldova are o economie bazată pe consum, și nu pe producere, iar atunci când scade capacitatea de cumpărare, scade și PIB-ul.

Iar consumul s-a redus, în primul rând, din cauza politicii monetare restrictive adoptate de BNM. Este vorba de rata de bază mare, care a dus la scumpirea creditelor și a descurajat investițiile în economie, iar  Guvernul nu a compensat în vreun fel consecințele acestor decizii ale BNM.

De asemenea, BNM a folosit cursul de schimb al monedei naționale ca instrument de temperare a inflației.

Acțiunile BNM au dus la întărirea monedei naționale, iar un leu puternic a dus la o creștere a costurilor de producție cu circa 30%. În același timp, prețurile la produsele livrate în afară nu puteau să crească la fel de mult, deoarece nimeni nu le-ar fi cumpărat. De aici, exportatorii au fost nevoiți să vândă la prețuri mici.

Toate acestea au determinat scăderea puterii de cumpărare, reducerea locurilor de muncă, a capacității agenților economici să plătească salarii, să achite impozite. În consecință, scăderea volumului de impozite achitate în buget reduce capacitatea Guvernului de a majora salariile bugetarilor.

În același context este de remarcat că agenții economici nu au investit în 2022 în tehnologii sau echipamente, ceea ce a afectat creșterea economică. Politica monetară restrictivă a descurajat agenții economici să ia credite și să investească. Nu există condiții pentru majorarea salariilor, pensiilor și prestațiilor sociale, oamenii nu au bani și fac economii, cumpărând doar strictul necesar. Iar aceasta va aduce un consum mai mic, ceea ce va afecta creșterea PIB-ului în anul 2023.

În aceste condiții, starea de lucruri nu se va schimba nici în acest an. Șocurile din regiune vor afecta în continuare economia națională, mediul de afaceri va fi abandonat, iar creşterea economiei naționale va rămânea un vis. Toate acestea, la rândul lor, vor o singură paradigmă – economia nu poate să crească în timp ce este neglijată inițiativa privată și spiritual de antreprenor. Or, valoarea adăugată se naște prin efortul comun al autorităților și al oamenilor de afaceri. În business sau pe oricare palier al vieții unei societăți moderne.

Președintele Asociației Patronale a Dezvoltatorilor Imobiliari,

Vitalie Perciun