O singură perfuzie pentru corectarea unei boli genetice rare: terapia experimentală pentru boala Wilson, testată pe oameni

O nouă terapie genetică experimentală, denumită PM577a, este evaluată în cadrul unui studiu clinic internațional pentru tratarea bolii Wilson, o afecțiune ereditară care provoacă acumularea excesivă de cupru în organism. Tratamentul utilizează tehnologia de editare genetică „prime editing” și este conceput pentru a corecta direct una dintre mutațiile genei responsabile de boală.

Terapia este administrată printr-o singură perfuzie intravenoasă, care folosește nanoparticule lipidice pentru a transporta componentele necesare editării genetice către celulele ficatului. Obiectivul cercetătorilor este de a restabili funcția genei ATP7B, implicată în transportul și eliminarea surplusului de cupru.

Boala Wilson este cauzată de modificări ale genei ATP7B, care împiedică organismul să elimine corespunzător excesul de cupru. Acesta se acumulează în special în ficat, dar poate afecta și creierul, rinichii și ochii, provocând leziuni hepatice, tremor, tulburări de coordonare și modificări de comportament.

În prezent, pacienții sunt tratați cu medicamente care favorizează eliminarea cuprului sau reduc absorbția acestuia. De regulă, terapiile trebuie urmate toată viața, iar în cazurile grave poate fi necesar un transplant hepatic.

PM577a utilizează tehnologia „prime editing”, o metodă avansată de editare genetică, concepută pentru a modifica precis secvența ADN-ului fără a necesita ruperea simultană a ambelor catene ale moleculei. Tratamentul vizează mutația H1069Q a genei ATP7B, una dintre cele mai frecvente mutații asociate bolii Wilson în Europa și America de Nord.

Studiul clinic de fază 1/2 urmărește în primul rând evaluarea siguranței tratamentului, a tolerabilității și a efectelor asupra metabolismului cuprului. În etapa inițială sunt incluși adulți cu boala Wilson stabilă sub tratamentul standard, care prezintă cel puțin o copie a genei ATP7B cu mutația vizată.

Cercetătorii vor monitoriza indicatori biologici, funcția hepatică și eventualele reacții adverse. De asemenea, vor analiza eficiența modificării genetice și riscul apariției unor schimbări nedorite în alte regiuni ale genomului.

Primele date clinice sunt așteptate în 2027. Unul dintre obiectivele cercetării este de a stabili dacă, în condiții de siguranță și sub supraveghere medicală, pacienții ar putea reduce sau întrerupe tratamentele convenționale.

Deocamdată, eficiența și siguranța pe termen lung ale terapiei nu sunt demonstrate. PM577a rămâne un tratament experimental, destinat unei anumite mutații genetice, și nu poate înlocui terapiile recomandate în prezent.

Dacă rezultatele studiului vor confirma beneficiile și siguranța intervenției, această abordare ar putea deschide noi perspective pentru tratarea bolilor ereditare, prin corectarea mecanismelor genetice care le provoacă, și nu doar prin controlul simptomelor.