România își pregătește cea mai amplă modernizare militară din ultimele decenii: F-35, Patriot, tancuri, drone și satelit militar

România pregătește o amplă etapă de modernizare a Forțelor Armate, cu investiții în avioane F-35, sisteme Patriot, tancuri, blindate, HIMARS, drone de atac, sisteme antidronă, rachete antinavă și un satelit militar propriu. Planul de Înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036 a fost aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la 7 septembrie 2026.

Documentul stabilește principalele programe de dotare a armatei pentru următorii zece ani și ține cont de schimbările mediului de securitate generate de războiul din Ucraina, precum și de incidentele în care drone sau fragmente de rachete au ajuns pe teritoriul României.

Una dintre principalele direcții este dezvoltarea capacității de apărare aeriană și antirachetă. România continuă programul Patriot și are în vedere sisteme SHORAD și VSHORAD, rachete antiaeriene portabile MANPADS, sisteme sol-aer cu rază medie, precum și tehnologii destinate combaterii dronelor.

Planul include sisteme C-UAS pentru neutralizarea dronelor și sisteme C-RAM capabile să intercepteze rachete, proiectile de artilerie și lovituri de aruncător. Printre echipamentele vizate se numără Skyranger și Skynex, precum și tunuri automate Millennium Gun de 35 mm și muniție programabilă AHEAD.

Forțele Aeriene urmează să facă tranziția către avioanele de generația a cincea F-35, în paralel cu exploatarea flotei de F-16.

Forțele Terestre vor continua modernizarea cu transportoare blindate Piranha 5, vehicule tactice JLTV, mașini de luptă ale infanteriei pe șenile, tancuri principale de luptă, obuziere de 155 mm și sisteme de rachete HIMARS.

În același timp, România intenționează să dezvolte propriile capacități de utilizare a dronelor. Planul prevede sisteme UAS capabile să lovească ținte și muniții de tip „loitering”, cunoscute drept drone kamikaze, care pot survola o zonă până la identificarea obiectivului.

Un alt obiectiv este consolidarea capacităților de informații și supraveghere. Sunt prevăzute drone de diferite clase, senzori ISR, radare de supraveghere terestră, sisteme pasive de detecție și sateliți ISR.

România își propune inclusiv dezvoltarea unui satelit militar propriu pentru comunicații și extinderea infrastructurii digitale de comandă și control.

Planul de înzestrare include și programe importante pentru Forțele Navale. Sunt prevăzute modernizarea fregatelor și a navelor purtătoare de rachete, achiziția unor nave de patrulare maritimă de tip OPV, vedete rapide, sisteme mobile de rachete antinavă și elicoptere pentru lupta împotriva navelor de suprafață.

Printre armele planificate se află și Naval Strike Missile (NSM), rachete antinavă care pot fi lansate atât de pe nave, cât și de pe uscat.

O componentă importantă a planului este finanțarea europeană prin instrumentul SAFE – Security Action for Europe.

România are planificate 22 de proiecte prin SAFE, dintre care 14 au fost deja semnate, iar alte opt, realizate în cooperare cu alte state, urmează să fie semnate în cursul acestui an.

România are alocată prin SAFE suma totală de 16,68 miliarde de euro, dintre care aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale.

Banii urmează să finanțeze, între altele, sisteme antidronă, MANPADS, drone tactice, vehicule logistice, armament individual compatibil cu standardele NATO, mașini de luptă ale infanteriei, rachete sol-aer, radare, nave OPV, Naval Strike Missile, elicoptere și infrastructură informatică pentru sistemul integrat C4ISR.

Unul dintre proiecte vizează și sisteme de drone produse în colaborare și destinate Ucrainei.

Planul prevede și dezvoltarea industriei naționale de apărare, inclusiv a capacității de producție a muniției. Potrivit documentului, experiența războiului din Ucraina a demonstrat necesitatea ca România să poată susține logistic forțele armate în cazul unei crize sau al unui conflict de durată.

Modernizarea ar urma să fie susținută și de creșterea cheltuielilor pentru apărare. România și ceilalți aliați NATO și-au asumat atingerea, până în 2035, a unei alocări echivalente cu 5% din PIB pentru apărare și domenii asociate: 3,5% pentru cheltuieli propriu-zise de apărare și 1,5% pentru infrastructură cu dublă utilizare, securitate cibernetică și reziliență.

În paralel, România pregătește programe pentru sisteme navale autonome, protejarea porturilor, noi radare și senzori pasivi, echipamente de geniu și un sistem de război electronic destinat bruierii și interceptării comunicațiilor și radarelor adversarului.

Dacă toate programele vor fi implementate conform planificării, până în 2036 România ar urma să dispună de o structură militară semnificativ diferită, bazată pe aviație de generația a cincea, apărare antiaeriană stratificată, arme de precizie, drone, capabilități spațiale și sisteme integrate de comandă și informații.