Este necesară o acțiune de lustrație și de îndepărtare a multor persoane din viața societății noastre

Sursa: MESAJ.md

Interviu cu vicepreședintele Partidului Politic Platforma DA, ex-vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, din care vom afla cine a făcut parte din anturajul fostului lider al Partidului Democrat, ce scheme au pus în practică și în ce condiții Platforma DA ar participa la guvernare.

- Domnule Slusari, propun să debutăm cu o încercare de a defini trăsăturile distincte ale fostului regim cleptocratic, că tot ne-a făcut renumiți pe toate continentele, barem și prin furtul miliardului...

-  Da, a fost un sistem specific, foarte bine structurat. Deosebirea lui Plahotniuc de ceilalți hoți, de care am avut cu duiumul în Republica Moldova, constă în faptul că acesta a creat niște scheme perfecte, din punctul meu de vedere.

Aceste scheme aveau 3 elemente fundamentale: 

-  Modificarea legislației, pentru care el avea nevoie de oameni devotați în Guvern și Parlament;

-  Asigurarea inacțiunilor funcționarilor de stat abilitați, cum ar fi cei de la Banca Națională, CNPF etc. Rolul acestor funcționari era să emită niște decizii favorabile promovării schemelor menționate;

-  Devalizarea propriu-zisă – sustragerea bunurilor, banilor, orice alt bun public.

De regulă, a treia etapă se realiza în cea mai primitivă formă, lucrurile complicate fiind la prima și a doua etapă. La a treia etapă, banii din trei bănci, bunăoară, erau pur și simplu scoși cheș sau transferați pe alt cont, fără a exista barem un acord de creditare. Se scria că e un acord de împrumut și tot...

Aici pot să dau și un alt exemplu – în martie 2019, când echipa lui Plahotniuc a sesizat pericolul că pot pierde alegerile, Plahotniuc și Șor, obraznic și impertinent, au scos 380 de milioane de lei din trei bănci, cheș. 

- Dar cum s-a reușit această ”peformanță”, după îndepărtarea comuniștilor de la putere și accederea forțelor democratice în arcul guvernamental ?

- Pentru a captura statul, Plahotniuc a avut nevoie de câteva sute de persoane, care să stea la ”butoane”, în funcții cu putere de decizie în stat. Aceste persoane au primit remunerări grase ”în plic” și anume aceste persoane au subordonat instituțiile statului unui regim cleptocratic. Este de remarcat că Justiția și Banca Națională coordonatorul le-a capturat până în 2016, iar în perioada 2018 – 2019  el dădea tot mai multe semne că se pregătește de plecare.

- Aici putem evidenția niște etape distincte în activitatea fostului lider al Partidului Democrat ?

- Până la anularea alegerilor locale din Chișinău, în 2018, Plahotniuc lucra la implementarea unui plan bine definit, care presupunea, să-i zic așa, transnistrizarea Republicii Moldova. Aceasta presupunea, după exemplul raioanelor din stânga Nistrului, subordonarea tuturor instituțiilor statului intereselor unui clan, care să gestioneze atotputernic viața societății și să beneficieze, respectiv, de cele mai mari beneficii, fie și de natură ilegală. 

Este de remarcat faptul că, în această perioadă, Vlad Plahotniuc s-a bucurat de sprijinul, sau, mai bine zis, de indulgența Occidentului, or dânsul a regizat un întreg spectacol pentru a-și atrage simpatiile respective, precum expulzarea lui Rogozin etc. Dar trebuie să fim conștienți de faptul că Vlad Plahotniuc niciodată nu a fost și nici nu este adeptul integrării europene a Republicii Moldova.

După 2018, când democrațiile occidentale au realizat ce farsă le-a jucat Plahotniuc, cancelariile din Vest au început să-i arate liderului PD cartonașul roșu.

De aici, Plahotniuc a trecut la realizarea planului de rezervă, care includea și eventuala sa evadare din Republica Moldova. În această perioadă, s-au multiplicat relațiile sale cu Moscova, prin intermediul lui Igor Dodon, dar și contactele cu proprietarul concernului Sheriff, de la Tiraspol, care, practic, controlează tot ce se mișcă în regiunea din stânga Nistrului. A încercat până lansarea unei pseudo-doctrine politice – Calea a patra -, nu chiar atât de primitivă ca a lui Igor Dodon, dar exact de aceeași sorginte. Din 2019, așadar, acesta era planul real al lui Plahotniuc.

-  Și în ce a constat acest plan de rezervă ?

-  În această perioadă, el a scos miliarde de lei din Republica Moldova, doar că datele reale ale acestor fraude, ca un tablou integru, le vom afla numai după ce se va curăța pe deplin sistemul de justiție național.

În cercetarea acestor devalizări de proporții noi am mai pierdut doi ani, cu acest Igor Dodon... În această perioadă, troița Vladimir Andronachi-Alexandru Vîlcu-Ilan Șor au fugit în tabăra lui Dodon și, în perioada 2019-2021, au acționat activ pentru a șterge urmele schemelor care i-ar fi incriminat și pe ei, alături de Plahotniuc, în calitate de autori și beneficiari ai diferitor scheme de devalizare a bunului public. Mai mult, în acești ani ei au continuat să fure patrimoniul public, în primul rând interesându-ne aici cazul Agenției Proprietății Publice. Din punctul meu de vedere, cele mai mari scheme, în perioada 2019 – 2021, au fost tocmai în cadrul APP.

- De unul singur, nu reușești mare lucru. Atunci, pe cine s-a sprijinit Plahotniuc în implementarea proiectelor de devalizare a bunului public?

- Noi nu trebuie să subestimăm rolul anturajului lui Vlad Plahotniuc, care acum încearcă s-o facă pe mironosițele, plasând toată vina pe seama fostului lor patron, astăzi fugar. Or, bunăoară, avem exemplul lui Pavel Filip, care nu putea să nu cunoască multe lucruri care se desfășurau sub ochii săi, precum privatizările cu toptanul după ianuarie 2019, scoaterea banilor din bănci, schema cu edificiul Consulatului din Odesa, carierele deținute de stat în Ucraina ș.a.m.d.

La o scurtă retrospectivă, vom realiza că Vladimir Andronachi, Pavel Filip, Ilan Șor, Vladimir Baldovici, Eugen Nichiforciuc, Alexandru Vîlcu și mulți alții, reprezintă exact categoria de persoane, față de care instanțele abia urmează să stabilească partea de vină a fiecăruia.

Toate aceste persoane au avut un rol bine definit în schema de devalizare a bunurilor Republicii Moldova. Dar să ne amintim aici și de Alexandru Jizdan sau Monica Babuc, ultima semnând, bunăoară, proiectul cu Arena Națională, și care nu putea să nu înțeleagă că este o schemă dubioasă. Aici au fost omise o mulțime de proceduri obligatorii, la etapa elaborării studiului de fezabilitate, a proiectului, la eliberarea certificatului de urbanism, de construcție etc. S-a făcut că nu înțelege nimic și a semnat, precum a procedat același Octavian Armașu, actualul guvernator al Băncii Naționale, atunci ministru al Finanțelor, sau cum a semnat, bunăoară, Chiril Gaburici.

Erau circa 150 de persoane, care au asigurat, din diferite funcții de stat, funcționarea mașinăriei lui Vlad Plahotniuc, de delapidare a bunului public. De aici, este necesară o acțiune de lustrație și de îndepărtare a acestor persoane din viața societății noastre, fie prin interzicerea de a deține anumite funcții, fie, de-a dreptul, prin deferirea lor justiției, care să le dea fiecăruia pe merite. 

-  Dar care a fost, astăzi uitat, rolul Raportului Kroll, în cercetarea fraudei bancare ?

- Raportul Kroll și-a avut rolul său, la acea perioadă, acesta indicând persoanele implicate în furtul miliardului. Alta e că, deoarece numele erau tocmai ale celor care conduceau țara, informația așa și nu a fost făcută public. În martie 2018, Raportul Kroll, în mai multe exemplare, a fost adus la Banca Națională, dar imediat a fost ridicat și secretizat de CNA ... Toată lumea știe că Viorel Morari și Eduard Harunjen cunoșteau, din 2018, numele și persoanele concrete implicate în furtul miliardului. De ce nu au întreprins nimic, este cazul să se întrebe astăzi și organele de resort.

Pe acest caz, în cele din urmă, au fost încarcerați Veaceslav Platon, cunoscut ca partener de afaceri cu Vlad Plahotniuc, și Vlad Filat, bănuit de delapidarea unor sume mai mici, comparabil cu beneficiarii reali...

- Din personajele enumerate mai sus, astăzi constatăm implicarea unora, precum Alexandru Vîlcu, în alte scheme, la fel de rău famate. Cum este cazul, bunăoară, concesionării gărilor auto către entitatea Gările Auto Moderne.

- Este regretabil faptul că nimeni, se pare, nu urmărește ce se întâmplă în acest caz, cu toate că aceiași Comisie parlamentară de anchetă  a declarat, în 2019, că procesul de concesionare s-a desfășurat cu grave abateri. Mai mult, Agenția Proprietății Publice și comisia de concurs ar fi admis în contract prevederi care prejudiciază interesele statului și îl lipsește de pârghii pentru a influența respectarea prevederilor contractuale.

În acest context, trebuie să rememorăm că, în octombrie 2019, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, a declarat că, în urma examinării Raportului privind modernizarea și eficientizarea activității ÎS ”Gările și Stațiile Auto” (GSA), Comisia de anchetă a constatat un șir de încălcări în acest caz și anume, - guvernul Filip a reușit cu o viteză exemplară să adopte o decizie absolut pripită, neargumentată și pe alocuri absurdă - să inițieze un PPP; să desfășoare un concurs viciat, cu multiple încălcări a legislației; să semneze un contract de PPP nociv interesului public și să neglijeze orice monitorizare a îndeplinirii obligațiilor de către partenerul privat.

Astfel, Întreprinderea de Stat „Gările și Stațiile Auto” a fost concesionată netransparent, ba chiar cu încălcarea legislației. Amintim, în acest context, că Platforma DA a cerut de la APP și PG explicații pe subiectul concesionării Gărilor Auto, care au ajuns în buzunarul lui Alexandru Vîlcu.

În contextul acestui subiect, îmi exprim nedumerirea – de ce, deja după o sută de zile a noii guvernări, nu iese nimeni cu o opinie la acest caz ieșit din comun? Eu am așteptat ca domnul Cozonac, de la Agenția Proprietății Publice, va ieși într-o conferință de presă și va spune lucrurilor pe nume...

Căci situația este tristă de tot, chiar recent Asociația Transportatorilor a acuzat gruparea Andronachi-Șor-Vîlcu de promovarea unor scheme dubioase. Precum întreaga societate așteaptă anumite răspunsuri și despre ce se întâmplă în cazul concesionării Aeroportului ?

- Cum caracterizați cele 100 de zile ale noii guvernări, în calitate de politician, dar și om de afaceri?

- Rezultatele sunt mult sub așteptările oamenilor. Dintre plusurile înregistrate aș menționa două elemente, precum ruperea blocadei internaționale și majorarea pensiilor la o bună parte de beneficiari. Totuși, sunt multe dezamăgiri în domeniul justiției, precum, bunăoară, ultimele numiri, la Curtea Supremă de Justiție, a doi judecători compromiși. Unul din aceștia a făcut parte din cercul de persoane apropiat de Plahotniuc și a beneficiat din plin de acea perioadă nefastă pentru Republica Moldova.

Pe plan economic, se pare că autoritățile au pierdut controlul și dau vina pe procesele internaționale. Modelul economic din țară este dominat de interesele importatorilor, ceea ce provoacă o creștere spectaculoasă a deficitului comercial. Mă tem că, la sfârșit de an, pentru prima dată în istorie vom avea un deficit comercial de 3,5 miliarde dolari SUA. Se creează impresia că Republica Moldova este condusă astăzi de importatori și supermarketuri. Noi nu avem niciun program de susținere a producătorilor autohtoni.

Am așteptat să fie practicate procedee de lustrație pentru oamenii din perioada lui Plahotniuc, rămași pe la Banca Națională, prin instituțiile justiției naționale etc.  Dar nu s-a mers fragmentar pe această cale, ceea ce nu permite să considerăm iminentă curățarea structurilor statului de delicvenți și interlopi. Pe de altă parte, deoarece 100 de zile este o perioadă scurtă, încerc să fiu optimist, poate, eventual, reformele vor începe să fie promovate cu o viteză mai mare.

- Premierul Gavrilița a anunțat că mulți specialiști nu doresc să lucreze cu actuala guvernare ...

Așteptările societății sunt foarte mari, dezamăgirea în continuare a cetățenilor riscând să producă colapsul acestui stat. Observăm că, după ce și-au asumat guvernarea de unii singuri, astăzi premierul Gavrilița spune că nu le ajung oameni, că lumea nu prea vrea să lucreze cu noua guvernare ... Eu cred că actuala guvernare trebuia să facă un studiu de caz, chiar la început de mandat, în care să clarifice dacă au suficient capital uman, dacă le va ajunge potențial să conducă independent țara. Dar este ceea ce este, încă nu este târziu să apeleze la profesioniști și situația să nu se înrăutățească. Eventual, probabil s-ar preta să fie inițiate negocieri și cu profesioniștii din cadrul altor formațiuni politice.

- Aici vreau să întreb dacă Platforma DA ar accepta, în situația la zi, să intre la guvernare, în cazul unei oferte din partea Partidului Acțiune și Solidaritate?

-  Acest lucru, bineînțeles, trebuie supus unor discuții temeinice în cadrul partidului, strategic, or, după 100 de zile de guvernare, deja se iscă mai multe întrebări despre ce și unde merge țara. În mod evident, în cazul în care guvernarea ar manifesta interesul de a repara anumite lacune și, în comun, de a schimba lucrurile în bine, cred că Platforma DA ar accepta să-și asume o parte însemnată din eforturile de promovare a reformelor europene în Republica Moldova. Doar că aici va trebui să discutăm nu fragmentar, ci starea generală de lucruri, pentru a defini foarte precis  unde suntem și ce ne propunem să realizăm.

- Mulțumim mult pentru interviu !