Prima autostradă din Moldova, poduri noi de conexiune cu țările vecine și mai multe zboruri low-cost

Conflictul din țara vecină a pus presiune pe lanțurile globale de aprovizionare. Fiind afectate toate tipurile de transport – maritim, feroviar, rutier și aerian – tot mai multe rute de aprovizionare au devenit  indisponibile. Astfel, situată la granița dintre est și vest, Republica Moldova a devenit o punte de conexiune importantă pentru exporturile ucrainene și fluxurile de mărfuri care sosesc din Asia. În cadrul Panelului „Moldova - hub logistic regional” din cadrul Moldova Business Week, invitații evenimentului au discutat despre oportunități și planuri de intervenție care ar putea rezolva problemele logistice și crea condiții adecvate de siguranță pentru transportul și schimbul de mărfuri cu alte state.

Prima autostradă din Moldova: Ungheni – Chișinău – Odesa

Reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), au relatat mai multe informații despre programele de reabilitare, modernizare și extindere a drumurilor din țara noastră, care asigură circulația liberă și tranzitul bunurilor. Printre acestea sunt: construirea a două poduri noi la frontiera cu România, reabilitarea unui pod la frontiera cu Ucraina, mai multe drumuri naționale de conexiune cu țările vecine, șoseaua de centură a municipiului Chișinău, precum și prima autostradă din Moldova, pe o distanță de 300 km.

Lilia Dabija, Secretar general MIDR: „Acestea sunt conexiuni importante între drumurile naționale ale Moldovei și cele europene. Mai mult, pentru noi un deziderat și o propunere pe care ne dorim să o realizăm, este instituirea unei autostrăzi. Am conchis cu colegii din Uniunea Europeană ca acest traseu va merge de la Ungheni spre Chișinău, iar de la Chișinău – spre Odesa. Pentru prima autostradă din Moldova suntem în discuții cu mai mulți finanțatori, deoarece este foarte importantă pentru noi.”

Cu susținerea financiară a partenerilor externi, în proces de reparație la momentul actual sunt circa 540 km de drumuri. O bună parte dintre ele vor fi deschise circulației în anul curent și vor facilita atât transportul de mărfuri, cât și cel de pasageri. De asemenea, secretarul general MIDR a menționat că este în proces de elaborare Strategia de mobilitate 2023-2030, care va acoperi toate domeniile de transport și infrastructură necesare dezvoltării unui sistem rezilient pentru a spori în continuare atractivitatea sectorului.

Căile ferate din Moldova – o altă opțiune pentru lanțul de aprovizionare global

Calea ferată din Moldova ar putea contribui parțial la restabilirea lanțului de aprovizionare internațională, soluție identificată, în special, odată cu închiderea porturilor din Marea Neagră, când  transportatorii au fost nevoiți să caute căi terestre alternative pentru transportarea mărfurilor. În acest scop instituția necesită mai multe investiții în ariile de intervenție pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii, achiziții de locomotive și vagoane noi, digitalizarea proceselor și serviciilor, dar și crearea unor centre de logistică.

Oleg Tofilat, director general, ÎS „Calea Ferată din Moldova”: „Este necesară îmbunătățirea infrastructurii logistice. În primul rând, este important să avem un hub logistic modern, pentru atragerea mărfurilor destinate Moldovei din portul Odesa. Acesta ar asigura o  conexiune solidă cu portul din Odesa, dar și cu cel din Giurgiulești. De asemenea, e nevoie să avem un terminal specializat de containere, care ne-ar permite să le deplasăm între Odesa, Giurgiulești și România. Pentru asta e nevoie de construirea infrastructurii, proces pe care l-am început deja. Totodată, vedem și necesitatea construirii unor terminale specializate cu obiectivul de a crește volumul transporturilor.”

Portul Giurgiulești – singurul punct fluvio-maritim direct de transportare din și în Moldova

Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) este singurul punct fluvio-maritim direct de distribuție şi transportare către și dinspre țara noastră, fiind amplasat pe secțiunea maritimă a Dunării. Grație amplasării sale, PILG este capabil să primească atât nave fluviale, cât și nave maritime. Transportul naval prin Moldova a crescut de 4-5 ori de la începutul anului curent, arată datele BNS, iar portul primește acum unele cantități de mărfuri redirecționate după blocarea portului Odesa.

Mathias von TUCHER, director general Danube Logistic, operatorul portului Giurgiulești: „Unul dintre cele mai importante proiecte ale noastre, actualmente – ne dorim construirea unui nou terminal pentru transportul din Marea Neagră către Marea Mediterană. Aceasta va fi o investiție majoră cu valoarea estimată de până la 10 mil. USD și sperăm că până la finele anului următor proiectul va fi realizat.”

Transport modern și pentru pasageri

În cadrul panelului de la Moldova Business Week, Mircea Păscăluță, secretar de stat în domeniul transporturilor la MIDR, a vorbit și despre viziunea reformei în domeniul transportului de pasageri prin intermediul Programului Transport Modern. Acesta prevede modificarea cadrului legal și a Codului Transporturilor Rutiere, înnoirea parcurilor auto, implementarea unui sistem de management integrat în transporturi (e-Bilet, e-GPS și e-routing), reforme care ar urma să aibă loc cu sprijinul investițiilor și a subvențiilor de la stat.

Mircea Păscăluță, secretarul de stat în domeniul transporturilor, MIDR: „Ținând cont de cererea continuă a serviciilor de transport aerian, se impune necesitatea creării tuturor condițiilor necesare pentru a asigura venirea pe piață a mai multor operatori low-cost. În opinia noastră cea mai potrivită soluție este reabilitarea Aeroportului Internațional Mărculești. În acest sens a fost elaborată schița  concepției pentru dezvoltarea aeroportului internațional. Costul aproximativ al lucrărilor și transformarea aeroportului este de doar cinci milioane de euro, iar timpul de realizare este de aproximativ 12 luni.”

Moldova Business Week este cel mai important eveniment economic din Republica Moldova consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor și atragerii investițiilor. Acesta presupune un ansamblu de instrumente și platforme de comunicare menite să orienteze atenția investitorilor spre sectoarele strategice ale economiei naționale.