Ce deșeuri produce sectorul agricol și cum sunt acestea gestionate

Cum administrăm deșeurile generate în agricultură?

Plasticul, pesticidele expirate sau neutilizate și masa vegetală, sunt, la prima vedere, principalele tipuri de deșeuri produse de agricultori. Indiferent de sectorul în care activează, mai toți producătorii elimină sute, iar unii chiar mii de kilograme de ambalaje, benzi de irigare, peliculă de la sere, masă lemnoasă, dar și alte multe categorii de deșeuri. Statistica oficială susține că sectorul agricol și cel de prelucrare a alimentelor sunt printre principalii „generatori” de deșeuri. Paradoxal, în Moldova, în localitățile rurale unde activează cei care generează aceste deșeuri, lipsește (cu foarte mici excepții) infrastructura de colectare a lor.

Există însă tipuri de deșeuri, despre care se cunoaște mai puțin, dar care sunt în fiecare gospodărie țărănească, hală de ambalare sau frigider. Este important să cunoaștem  cum să le administrăm cu efect minimal asupra mediului în condițiile în care nu există un prestator de servicii care să le colecteze  din gospodărie.

Câte deșeuri produce sectorul agricol?

„Noi nu generăm gunoi” este un clișeu de care încă nu au scăpat locuitorii satelor din Moldova, iar agricultorii nu sunt excepție. Într-adevăr, este complicat să monitorizezi cantitatea de deșeuri produse de agenți economici de la Gospodărie Țărănească la hală modernă de ambalare. Însă unele date statistice există. 

Conform cifrelor oficiale, care totalizează rapoartele agenților economici (adică au încredere în rapoartele companiilor), în anul 2020 peste 217,000 tone de deșeuri au fost generate de întreprinderile care activează în agricultură și industria alimentară. Din această cantitate, 9% sau 19,500 tone provin din procesul de ”preparare și prelucrare a fructelor, legumelor și cerealelor”.

Statistica oficială, însă, nu oferă o imagine clară a structurii tomberonului, pe tip de deșeuri, a unei gospodării țărănești sau a unei companii ce îngrijește o livadă sau o plantație de bacifere. Datele autorităților descriu cantitatea deșeurilor în funcție de natura acestora, însă în profil general, nu individual.

Ce tipuri de deșeuri întâlnim la o companie agricolă?

Fiecare agent economic din sectorul agricol are un specific al deșeurilor pe care le generează. Însă, o evaluare  care ar ajuta agricultorii să privească cu alți ochi gunoiul pe care îl produc, este binevenită.

Unele tipuri de deșeuri ar fi:

• Deșeuri din materiale plastice
• Deșeuri organice (sau vegetale)
• Deșeuri din metal
• Deșeuri echipamente auto
• Deșeuri chimice
• Deșeuri menajere

Ilya Fedorciucov este un fermier din satul Cunicea, raionul Florești. Pe o suprafață de 14 hectare, fermierul cultivă căpșune și diverse legume. În activitatea sa, el folosește peliculă PVC pentru bilonare și benzi pentru irigare, care îl ajută să reducă dramatic volumul de apă necesară pentru irigare, dar și resurse financiare mai puține pentru procurarea erbicidelor. Toamna însă, aceste materiale se transformă în deșeuri din plastic. În 2021, mărturisește Ilya, a fost necesar de o zi de muncă a circa zece persoane, pentru a strânge de pe câmp tot plasticul, a-l încărca în transport și a-l duce la reciclare la Chișinău. „În total am adunat în jur de 500 kg de plastic, pentru care ni s-a achitat în jur de 3 lei per kg. Evident că cheltuielile noastre au fost mai mari. Dar eu consider că este mult mai bine pentru solul și apele noastre, să aducem plasticul la reciclare, decât să-l depozităm sau chiar să-l ardem pe deal”, susține fermierul.

Cu ce începem un management sustenabil al deșeurilor la gospodărie?

Dincolo de cadrul legal, pe alocuri neclar și chiar imperfect, fermierii sunt totuși în stare să devină sustenabili. Pentru aceasta, proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova recomandă agricultorilor să întreprindă câțiva pași.

Pasul 1. Colectarea deșeurilor și separarea lor chiar în momentul când sunt duse la tomberon. Deșeurile organice (vegetale) se depozitează separat de celelalte deșeuri. În funcție de natura lor, aceste deșeuri pot fi valorificate prin compostare, ardere, pentru producerea peleților, tocare și încorporare în sol. Plasticul – trebuie sortat în cel puțin 3 categorii principale: PET-uri, ambalaje de la fertilizanți și pesticide, benzi irigare și biloane, pelicula de la seră. Acestea sunt principalele tipuri care domină la gunoiștile neautorizate. Deșeurile provenite de la parcul auto trebuie stocate și reciclate corespunzător – pentru acumulatoarele vechi, fermierii pot primi reducere de la cei care vând acumulatoare noi; pneurile uzate pot fi duse la piroliza; metalul uzat – la baza de colectare a metalului.

Pasul 2. Depozitarea. Evident că deșeurile nu sunt transportate sau evacuate în aceeași zi când sunt generate. Fermierii ca Ilya Fedorciucov colectează plasticul de la benzile de irigare timp de 2 sau chiar 3 sezoane agricole. În toată această perioadă, deșeurile sunt depozitate într-un spațiu protejat de precipitații și soare. Pentru a optimiza cheltuielile de transport, depozitarea poate dura o perioadă nedeterminată de timp. Excepții pot fi deșeurile chimice – pesticidele expirate. Aceste produse trebuie transportate cât de curând posibil la poligonul specializat, pentru a nu produce o catastrofă ecologică sau pentru a preveni pierderi de vieți omenești.

Pasul 3. Reciclarea. Acest pas este unul, care sperie fermierii. Este vorba de  transportarea la fabricile de reciclare, ceea ce implică costuri și timp necesar. Însă aceasta este o investiție pe termen lung. Rezultatul ei va fi simțit de generațiile următoare de agricultori și consumatori, care vor avea acces la apă nepoluată și sol necontaminat. 

Bunele practici agricole, administrarea corectă a resurselor de apă și a solului, toate sunt importante pentru a atinge recolte înalte, valoare adăugată și venituri în creștere. Însă fără a administra elementar acele câteva tipuri de deșeuri descrise mai sus, aceste ținte vor fi atinse temporar. Într-un anumit moment din viitor, deșeurile de care scăpăm prin eliminarea lor prin râpi, vor reveni într-un fel sau altul pe masa noastră.